Etimologia localităţii Soroca
Close
Articolul precedent
Articolul urmator
846 23
Ultima descărcare din IBN:
2024-08-14 16:15
SM ISO690:2012
DUDNICENCO, Nicolae. Etimologia localităţii Soroca. In: International Conference of Young Researchers , 6-7 noiembrie 2008, Chişinău. Chişinău: Tipogr. Simbol-NP SRL, 2008, Ediția 6, p. 222. ISBN 978-9975-70-769-5.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
International Conference of Young Researchers
Ediția 6, 2008
Conferința "International Conference of Young Researchers "
Chişinău, Moldova, 6-7 noiembrie 2008

Etimologia localităţii Soroca


Pag. 222-222

Dudnicenco Nicolae
 
Universitatea de Stat din Moldova
 
 
 
Disponibil în IBN: 26 mai 2021


Rezumat

Etimilogia oraşului Soroca a prezentat şi continuă să prezinte un interes viu printre cercetători. În rândurile care urmează vom analiza succint cele mai importante iopoteze referitor la etimologia oraşului. Dimitrie Cantemir în „Descrierea Moldovei” nota că anterior Soroca s-ar fi numit Alchioma, ea find aşezată în câmp, lângă coline, pe Nistru. Opinia acestuia a fost susţinută de N. Constantinescu care scria că: „Pe locurile unde se află astăzi Soroca, încă în veacul V înainte de Hristos era colonia grecească Olhionia, mai târziu sub regele Burebista dacii au ridicat ... o cetate cu numele Sargus, sau Serghidava, preschimbat apoi în Crahita sau Krahisava. Prin anii 240-250, oraşul devine cunoscut cu numele Soroca”. Observăm astfel că încă primii autori care s-au referit la etimiologia cuvântului au avut opinii diferite. Printre ipotezele răspândite la etapa actuală dominantă este cea în care se afirmă că denumirea Soroca ar proveni de la cuvântul sărac. Astfel, Gh. Ghibănescu era de părerea că: Сараka în limba veche slavă însemna peregrinus, călător, vagabond, om cu traista în băţ, gata de a-şi aschimba locul şi ţara, numai să aibă unde trăi. Asemenea săraci = vagabonzi, peregrini, se aduceau de peste hotare cu miile de vechii noştri boeri colonizatori şi descăletori de ocini; un exemplu în acest sens este şi scrisoare lui Ştefan cel Mare adresată brăilenilor, în care zice siromaci sătenilor din Brăila, adică săteni veniţi nu de mult de peste hotar, nefiind băştinaşii locului. Destinsa cercetătoare Mariana Şlapac menţionează despre existenţa unei litografii ruseşti de la începutul sec. XIX care reprezintă faţada şi planul cetăţii cu înscripţia „vechea citadelă genoveză în oraşul Soroca”. Sursele italiene infirmă existenţa unui asemenea emporiu (târg cetate, port agenţie în ţară străină) pe Nistru. Doar tradiţia istorică atribuie genovezilor cele mai reprezentative cetăţi din Moldova, Dobrogea şi Bulgaria, cuvântul „gianiviz” devine la otomani un sinonim al „voinicului”. Unele concepţii vis-à-vis de acest subiect au fost analizate în articolul lui Bulat N. Una dintre aceste concepţii e a lui Adrian Bucurescu care menţionează de regionalizmul soroca din Basarabia care înseamnă descântec, farmec e înrudit, evident cu panromânescul a soroci - a descânta, a ursi, a predestina. Dacă ţinem cont că în Evul Mediu, străinii, mai ales occidentalii, scriau că românii sânt maeştri în descântece şi atunci putem admite această ipoteză doar ca o ipoteză de lucru.

Cuvinte-cheie
Soroca, emporiu

DataCite XML Export

<?xml version='1.0' encoding='utf-8'?>
<resource xmlns:xsi='http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance' xmlns='http://datacite.org/schema/kernel-3' xsi:schemaLocation='http://datacite.org/schema/kernel-3 http://schema.datacite.org/meta/kernel-3/metadata.xsd'>
<creators>
<creator>
<creatorName>Dudnicenco, N.I.</creatorName>
<affiliation>Universitatea de Stat din Moldova, Moldova, Republica</affiliation>
</creator>
</creators>
<titles>
<title xml:lang='ro'>Etimologia localităţii Soroca</title>
</titles>
<publisher>Instrumentul Bibliometric National</publisher>
<publicationYear>2008</publicationYear>
<relatedIdentifier relatedIdentifierType='ISBN' relationType='IsPartOf'>978-9975-62-196-0</relatedIdentifier>
<subjects>
<subject>Soroca</subject>
<subject>emporiu</subject>
</subjects>
<dates>
<date dateType='Issued'>2008</date>
</dates>
<resourceType resourceTypeGeneral='Text'>Conference Paper</resourceType>
<descriptions>
<description xml:lang='ro' descriptionType='Abstract'><p>Etimilogia oraşului Soroca a prezentat şi continuă să prezinte un interes viu printre cercetători. &Icirc;n r&acirc;ndurile care urmează vom analiza succint cele mai importante iopoteze referitor la etimologia oraşului. Dimitrie Cantemir &icirc;n &bdquo;Descrierea Moldovei&rdquo; nota că anterior Soroca s-ar fi numit Alchioma, ea find aşezată &icirc;n c&acirc;mp, l&acirc;ngă coline, pe Nistru. Opinia acestuia a fost susţinută de N. Constantinescu care scria că: &bdquo;Pe locurile unde se află astăzi Soroca, &icirc;ncă &icirc;n veacul V &icirc;nainte de Hristos era colonia grecească Olhionia, mai t&acirc;rziu sub regele Burebista dacii au ridicat ... o cetate cu numele Sargus, sau Serghidava, preschimbat apoi &icirc;n Crahita sau Krahisava. Prin anii 240-250, oraşul devine cunoscut cu numele Soroca&rdquo;. Observăm astfel că &icirc;ncă primii autori care s-au referit la etimiologia cuv&acirc;ntului au avut opinii diferite. Printre ipotezele răsp&acirc;ndite la etapa actuală dominantă este cea &icirc;n care se afirmă că denumirea Soroca ar proveni de la cuv&acirc;ntul sărac. Astfel, Gh. Ghibănescu era de părerea că: Сараka &icirc;n limba veche slavă &icirc;nsemna peregrinus, călător, vagabond, om cu traista &icirc;n băţ, gata de a-şi aschimba locul şi ţara, numai să aibă unde trăi. Asemenea săraci = vagabonzi, peregrini, se aduceau de peste hotare cu miile de vechii noştri boeri colonizatori şi descăletori de ocini; un exemplu &icirc;n acest sens este şi scrisoare lui Ştefan cel Mare adresată brăilenilor, &icirc;n care zice siromaci sătenilor din Brăila, adică săteni veniţi nu de mult de peste hotar, nefiind băştinaşii locului. Destinsa cercetătoare Mariana Şlapac menţionează despre existenţa unei litografii ruseşti de la &icirc;nceputul sec. XIX care reprezintă faţada şi planul cetăţii cu &icirc;nscripţia &bdquo;vechea citadelă genoveză &icirc;n oraşul Soroca&rdquo;. Sursele italiene infirmă existenţa unui asemenea emporiu (t&acirc;rg cetate, port agenţie &icirc;n ţară străină) pe Nistru. Doar tradiţia istorică atribuie genovezilor cele mai reprezentative cetăţi din Moldova, Dobrogea şi Bulgaria, cuv&acirc;ntul &bdquo;gianiviz&rdquo; devine la otomani un sinonim al &bdquo;voinicului&rdquo;. Unele concepţii vis-&agrave;-vis de acest subiect au fost analizate &icirc;n articolul lui Bulat N. Una dintre aceste concepţii e a lui Adrian Bucurescu care menţionează de regionalizmul soroca din Basarabia care &icirc;nseamnă desc&acirc;ntec, farmec e &icirc;nrudit, evident cu panrom&acirc;nescul a soroci - a desc&acirc;nta, a ursi, a predestina. Dacă ţinem cont că &icirc;n Evul Mediu, străinii, mai ales occidentalii, scriau că rom&acirc;nii s&acirc;nt maeştri &icirc;n desc&acirc;ntece şi atunci putem admite această ipoteză doar ca o ipoteză de lucru.</p></description>
</descriptions>
<formats>
<format>application/pdf</format>
</formats>
</resource>