Teritoriul Republicii Moldova este supus activităţii torenţiale intensive, consecinţa cărei este inundarea cu ape de viitură a terenurilor agricole şi localităţilor. Astfel, studierea legităţilor de formare a scurgerii maxime pe râurile Moldovei şi aprecierea parametrilor riscului de inundaţii prezintă un interes deosebit. În rezultatul analizei calitative a materialelor din fondul Serviciului Hidrometeorologic de Stat pentru 15 rîuri mici ale Republicii Moldova au fost determinate valorile debitelor şi a stratului scurgerii maxime cu asigurarea 0,1, 0,3, 1, 3, 5, şi 10%. Parametrii calculaţi: debitul maxim, coeficientul de asimetriei, durata creşterii viiturii, curbele de asigurare au permis aprecierea ordonatelor relative şi a valorilor absolute pentru construirea hidrografului calculat. În baza acestor hidrografe s-au determinat funcţiile reducţionale de tipul QdF şi s-a implementat pe rîurile Moldovei modelul UNDA, pe larg folosit în scopuri de amenajare a teritoriului contra inundaţiilor în România.[1] Finalitatea modelului UNDA este harta riscului la inundaţie. Aşa hartă s-a construit pentru r. Botna, or. Căuşeni şi r. Răut, or. Bălţi. Este mai rentabil de a investi în lucrările de protecţie contra inundaţiilor decît de a suporta consecinţele negative ale acestora. Din aceste considerente este necesar de a proiecta un sisteme de securitate contra inundaţiilor care să constea atît din măsuri structurate cît şi din cele nestructurate.