În luna decembrie a anului 2020, Agenția Națională Arheologică, în parteneriat cu Muzeul de Istorie si Etnografie Ungheni, au efectuat cercetări de suprafață pe teritoriul com. Hîrcești, r-nul Ungheni, soldate cu descoperirea unui sit arheologic. Punctul la care ne referim este denumit de localnici Ternușa, aflându-se în partea de N a comunei Hîrcești, la 1,1 km N de marginea nordică a satului Drujba, la baza unei pante ce coboară dinspre N spre valea râului Culișoara, afluent de stânga al râului Cula (Fig. 1; 2, 1). În urma examinării acestei zone, s-a constatat existența aici a unei așezări aparținând culturii Cucuteni-Tripolie, grav afectată de lucrările agricole recente. Printre numeroasele materiale culese de la suprafața solului se găsesc și câteva fragmente ceramice din perioada târzie a epocii bronzului, atribuite culturii Noua. Judecând după răspândirea vestigiilor arheologice scoase la lumină prin lucrările agricole, așezarea cucuteniană are o întindere de cca 200 m pe direcția V-E și de 120 m pe linia N-S. În aria cercetată perieghetic au fost observate 13 aglomerări masive de materiale arheologice reprezentate prin bucăți de lut ars, ceramică, oase de animale și fragmente de râșnițe. Inventarul arheologic recuperat cuprinde o statuetă antropomorfă, piese de silex, fragmente de râșnițe de gresie, o colecție însemnată de fragmente ceramice și oase de animale. Cea mai reprezentativă categorie de vestigii este ceramica, care constituie și un foarte important element de datare. Deși fragmentată, ceramica recuperată poate fi împărțită în patru categorii distincte: fină, semifină, grosieră și cu adaos de cochilii pisate în componența pastei, numită de tip Cucuteni C. Cantitativ predomină ceramica fină pictată. Fragmentele aparțin unor vase ce au corpul sferic, piriform sau bitronconic (Fig. 3, 1). La fel, au mai fost recuperate și fragmente de cupe, pahare (Fig. 2, 2-6), castroane, străchini (Fig. 3, 7-10), capace (Fig. 3, 11-12) și vase de tip binoclu (Fig. 3, 13-14). Decorul se prezintă prin pictură monocromă (brun/negru aplicat direct pe peretele vasului), bicromă (doar brun/ negru sau doar roșu aplicat pe un fundal alb sau roșiatic/brun) și tricromă (negru/brun în combinație cu roșu aplicat de regulă pe un fundal alb). Formele vaselor sunt tradiționale olăriei evoluate a fazei A-B a culturii Cucuteni. În colecția de la Drujba I – Ternușa, predomină recipientele de dimensiuni mijlocii. Tot pe suprafața sitului, în una din aglomerări, a fost identificată și o figurină antropomorfă fragmentară ce poate fi încadrată în tipul A1A al plasticii cucuteniene din faza A-B, conform clasificării elaborate de către Dan Monah (Fig. 2, 2). Materialele descoperite se încadrează în etapa finală a fazei A-B2 a culturii Cucuteni, marcând totodată și primele manifestări ale fazei B în nordul Podișului Moldovei Centrale, într-o formă oarecum desăvârșită întâlnite la Codreanca I și Călărași IV. Spre N, materiale similare sunt cunoscute în siturile Cucuteni A-B Dumbrăvița I și Mîndrești XII – Lângă lac. La V de Prut, dintre descoperirile asemănătoare din faza A-B2 și B1 putem menționa cele înregistrate la Buznea-Siliște/După Grădini, Costești-Cier/Lângă Școală, Cucuteni-Băiceni-Cetățuie (nivelul Cucuteni B1) etc. Colecția de materiale arheologice descoperită în situl Drujba I – Ternușa oferă informații noi despre comunitățile cucuteniene răspândite în valea râului Cula.