Cultura populară la confluenţa dintre tradiţie şi „inovaţie” în „Epoca de Aur”
Close
Articolul precedent
Articolul urmator
334 7
Ultima descărcare din IBN:
2024-03-28 18:25
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
008(091) (4)
Civilization. Culture. Progress (814)
SM ISO690:2012
GHIŢULESCU, Alexandru Andrei. Cultura populară la confluenţa dintre tradiţie şi „inovaţie” în „Epoca de Aur”. In: Sesiune națională cu participare internațională de comunicări științifice studențești: dedicate aniversării a 75-a a USM, Ed. 25, 22-23 aprilie 2021, Chişinău. Chişinău: Centrul Editorial-Poligrafic al USM, 2021, Ediția 25, Vol.2, p. 82. ISBN 978-9975-152-95-2..
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Sesiune națională cu participare internațională de comunicări științifice studențești
Ediția 25, Vol.2, 2021
Sesiunea "Sesiunea naţională cu participare internaţională de comunicări ştiinţifice studenţeşti dedicată aniversării a 75-a a USM"
25, Chişinău, Moldova, 22-23 aprilie 2021

Cultura populară la confluenţa dintre tradiţie şi „inovaţie” în „Epoca de Aur”

CZU: 008(091)

Pag. 82-82

Ghiţulescu Alexandru Andrei
 
Universitatea din Bucureşti
 
Disponibil în IBN: 28 aprilie 2021


Rezumat

„Epoca de Aur” reprezintă momentul de apogeu al procesului de modificare forțată a culturii populare, care ajunge sub pecetea grea a ideologiei, într-un joc identitar conturat pe baza unor idealuri politice caracteristice pentru o societate închisă ermetic, construită prin intermediul propagandei și al manipulării. Inovația ideologică care acaparează societatea este susținută puternic de doi factori: cultul personalității pe care conducătorul îl îmbrățișează și curentul naționalist preluat din scrierile romantice caracteristice pentru secolele al XVII-lea și al XIX-lea și modificat până la formarea patriotismului acerb, consolidat adesea printr-o opoziție stabilită cu imaginea deformată a societăților din afara granițelor, impusă în mentalul colectiv prin suprapunerea unei fațete imaginare care nu poate fi contestată din cauza necunoașterii. Jocul politic este schițat încă de la început pe baza unor obiective care trebuie să satisfacă nevoile culturale ale maselor într-un mod controlat, și tocmai din această cauză se recurge la utilizarea unor elemente recunoscute și acceptate de întreaga colectivitate, mizându-se excesiv pe constructele culturale specifice mediului rural, deoarece regimul încearcă să ridice pe un piedestal țărănimea, considerată stâlpul țării, în defavoarea elitelor care trebuie să dispară din istorie. Cu toate că au trecut 30 de ani de la topirea cortinei de fier și parcurgerea perioadei de tranziție, percepută, în plan simbolic, ca un drum nou bazat pe normele democrației, transformările din perioada comunistă au rămas puternic înglobate în elementele care definesc cultura populară, asistând la diverse modele deformate de prezentare, perpetuare și înțelegere. Tocmai din acest motiv, o analiză pe această temă, bazată pe interdisciplinaritate, este singura modalitate viabilă prin care putem percepe motivul pentru care unele fapte de cultură populară și-au pierdut funcțiile și valențele simbolice, restrângându-se la un cadru spectacular uniform