Background. Natural, technical and social disasters annually affect countries around the globe, causing considerable material damage. The pathology appeared is complicated and requires deep knowledge by doctors for the provision of medical care and management in the outbreaks. Objective of the study. To argue the need for training students and medical staff in the field of Disaster Medicine. Material and Methods. The literature aimed at training students and doctors in the field of Disaster Medicine from ex-Soviet and European countries was studied and analyzed, with the highlighting of study programs and thematic plans on different profiles and specializations. Results. In ex-Soviet countries, the discipline of Disaster Medicine is taught at the university level with a number of hours ranging from 60 to 90 (including Toxicology). At postgraduate level, in the Russian Federation, the training takes place according to a unified program with a budget of 100-120 hours. In Romania, at university level, the discipline is taught only in some university centres as part of the Emergency Medicine module. At postgraduate level, the Ministry of Health organizes competence courses in Medical Disaster Management with a budget of 120 hours. In the context of the Covid 19 pandemic, the disaster medicine course is also proposed at university level. Conclusion. The training of students and doctors in the field of Disaster Medicine remains a current issue. Curricula must be adapted to curricula with the inclusion of topics specific to specialties at university level and specializations at postgraduate level.

Introducere. Calamitățile naturale, tehnogene și sociale anual afectează țările lumii aducând pagube materiale și pierderi generale umane și sanitare. Patologia apărută este complicată și necesită cunoștințe profunde pentru acordarea asistenței medicale și managementul în focarele apărute. Scopul lucrării. Argumentarea necesității instruirii studenților medici și cadrelor medicale în domeniul Medicinei calamităților. Material și Metode. A fost studiată și analizată literatura ce vizează instruirea studenților medici și a cadrelor medicale în domeniul Medicinei calamităților atât în țările ex-sovietice, cât și în cele europene, cu evidențierea programelor de studii și planurilor tematice pe diferite profiluri și specializări. Rezultate. În țările ex-sovietice, disciplina Medicina calamităților se predă la nivel universitar cu un număr de ore care variază de la 60 până la 90 (inclusiv Toxicologia). La nivel postuniversitar, în Federația Rusă, instruirea se desfășoară după un program unificat cu un buget de 100120 ore. În România, la nivel universitar, disciplina este predată doar în unele centre universitare în componența modulului Medicina de urgență. La nivel postuniversitar, Ministerul Sănătății organizează cursuri de competență în Managementul medical al dezastrelor cu un buget de 120 ore. În contextul pandemiei Covid 19, Cursul de medicină a calamităților este propus și la nivel universitar. Concluzii. Instruirea studenților și a medicilor practicieni în domeniul Medicinei calamităților rămâne o problemă actuală. Programele de studii trebuie adaptate la planurile de învățământ cu includerea tematicilor specifice specialităților la nivel universitar și specializărilor la nivel postuniversitar.