Articolul precedent |
Articolul urmator |
883 68 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-04-23 21:01 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
371.132 (64) |
Education (14324) |
SM ISO690:2012 TULBU-FRUNZE, Cristina. Barierele în comunicare – factor de care depinde asigurarea calității actului de formare continuă a cadrului didactic. In: Performanţa în educaţie: factor-cheie în asigurarea securităţii umane, 9-10 octombrie 2020, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Academia de Administrare Publică, 2020, pp. 208-218. ISBN 978-9975-3492-0-8. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Performanţa în educaţie: factor-cheie în asigurarea securităţii umane 2020 | ||||||
Conferința "Performanţa în educaţie: factor-cheie în asigurarea securităţii umane" Chişinău, Moldova, 9-10 octombrie 2020 | ||||||
|
||||||
CZU: 371.132 | ||||||
Pag. 208-218 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Procesul de formare a cadrelor didactice este un act de comunicare interpersonală care aduce față în față cadre subiecți cu experiență, stiluri de predare, vârstă, viziuni și stiluri educaționale diferite. O primă posibilă barieră în comunicarea formator – cadru didactic reprezintă emoțiile și ezitările formatorului în special în activitatea cu persoane necunoscute anterior. Activitatea pedagogică optează pentru o stare emoțională pozitivă, care poate contribui la evitarea sau depășirea iritabilității și eliminarea stresul profesional inutil. Reglarea emoțională poate influența, schimba, reduce, bloca, sau intensifica experiența emoțională, precum și corelatele sale comportamentale și psihofiziologice. Drept strategii de reglare emoțională sunt considerate acțiunile comportamentale și mentale întreprinse pentru gestionarea emoțională: reevaluare și supresie, distragere a atenției, detașare, umor, ruminație, concentrare, acceptare și distanțare etc. Lipsa de cunoaștere suficientă de către cursanți a temei sau a domeniului abordat survine frecvent deoarece specialiștii din domeniu utilizează în comunicare „jargoane profesionale” incompatibile cu vocabularul subiecților. În acest context, în activitatea de lucru cu cadrele didactice se va ține cont de următoarele: aceleași cuvinte au sensuri diferite pentru diferite persoane; cel ce vorbește și cel ce ascultă se pot deosebi ca pregătire și experiență; starea emoțională a receptorului poate deforma ceea ce aude. Pentru a fi ascultat și înțeles formatorul va planifica minuțios comunicarea; va determina scopul fiecărei comunicări; va alege momentului potrivit pentru comunicare; va clasifica ideile înaintea comunicării; va folosi unu limbaj adecvat. Un formator înțelege că uneori se poate ciocni de așa numitele stereotipuri și prejudecăți în comunicare. Acestea ar putea să apară în procesul de formare cu cadre didactice ce dețin un post mai înalt sau un grad didactic mai înalt decât al formatorului. Astfel, pentru a crea un mediu de lucru prietenos formatorul trebuie să pună un accent deosebit pe experiența cursantului și pornească de la cunoștințele acestuia dându-i posibilitatea (prin intermediul sarcinilor practice) să obțină și să descopere într-un mod exclusiv euristic abilități și competențe noi. Activitatea de comunicare este un act complex care poate fi perfecționat doar prin exersare permanentă, prin respect și atașament față de interlocutor. |
||||||
Cuvinte-cheie bariere în comunicare, formator, stereotipuri, prejudecăți, gestionare emoțională, barriers in communication, trainer, stereotypes, prejudices, emotional management |
||||||
|