Dintre multe aspecte cercetate şi estimate în creaţia filosofică al lui Lucian Blaga unul fundamental îl constituie gândirea mitică şi gândirea magică. În lucrarea sa Trilogia valorilor îşi argumentează viziunea selectând argumente din varii spaţii culturale. Respectiv, percepem în studiul său un dialog dintre miturile Greciei antice, panteonul zeităţilor popoarelor germanice, legendele poporului român, explicarea simbolisticii ritualului triburilor africane etc. Această modalitate de investigare a noţiunilor relevă tendinţa de a nu cădea în capcana generalizării fără argumente esenţiale. De aceea, dialogul cultural este bine echipat, din optica unui obiectiv fundamental, a depista legităţi de a aproba sau a contesta opinii cu privire la viziunea lumii din optica gândirii arhetipale. Gândirea mitică îl ghidează spre o stipulare într-o poziţionare de atitudine fie de acceptare, fie de respingere a teoriilor lui S. Freud şi ale lui G. Jung. Mitul este cercetat multiplan, perspectiva trecerii de la haos la ordine din cultura elină îi oferă posibilitatea de a dezvălui tangenţa dintre lumea olimpică şi lumea uraniană. Comparatismul dintre viziunile filosofilor antici greci şi miturile germane explică diferenţierile de concepte vitale ale acestor două spaţii. Lui Lucian Blaga, însă, îi reuşeşte să valorifice noţiunile şi dintr-o optică pragmatică cerută de ştiinţă actualmente. Concomitent, concluziile la care ajunge autorul permit explicarea intervenţiei mitului antic prin publicitate, texte artistice, filme, tablouri, în viaţa cotidiană a omului din epoca IT.

Among the many researched and evaluated aspects of Lucian Blaga’s philosophical creation, one that it is considered fundamental is myhical thinking and magical thinking. In his work Trilogy of Values he argues his vision by selecting arguments from various cultural spaces. Respectively we perceive in his study a dialogue between the myths of ancient Greece, the pantheon of the deities of the Germanic peoples, the legends of the Romanian people, the explanation of the symbolism of the ritual of the African tribes, etc. This way of investigating the notions reveals the tendency not to fall into the trap of generalization without essential arguments. That is why the cultural dialogue is well equipped, from the point of view of a fundamental objective, to find legitimacy to approve or challenge the opinions regarding the world view from the point of view of archetypal thinking. Mythical thinking guides him to a stipulation of a position of attitude either of acceptance or rejection of the theories of S. Freud and G. Jung. The myth is multiplanly researched, the perspective of the transition from chaos to order from the Hellenic culture offers the possibility to reveal the tangency between the Olympic world and the Uranian world.