Procesul de transcriere pentru acordeon a creațiilor polifonice impune respectarea unor reguli referitoare la transformările textului muzical, legate de substituirea diferitor elemente ale creației sau chiar renunțarea la unele de ele, în funcție de specificul instrumentului. În articolul de față, autorul se referă la cele mai frecvente procedee de transcriere pentru acordeon de la aspecte ale sonorității acordeonului, tempo, hașuri, accente, ornamente până la probleme de manevrare a burdufului ș.a.) și la particularitățile abordării acestui proces, ce le dictează aceste aspecte specifice. Problematica dată este foarte actuală astăzi, în contextul completării rapide a repertoriului pentru acordeon cu lucrări academice scrise în original pentru alte instrumente (pian, orgă ș.a.), dar care sunt preluate și interpretate cu mare succes la acest instrument ce se afirmă cu rapiditate în domeniul dat.

The process of transcribing polyphonic works for accordion requires the observance of some rules regarding the changes of the musical text, related to the substitution of various elements of the creation or even the renunciation of some of them, depending on the specificity of the instrument. In this article, the author refers to the most common methods of transcription for accordion from the aspects of the accordion sound, tempo, hatches, accents, ornaments to problems of handling the bellows and others) and to the peculiarities of approaching this process, conditioned by these specific aspects. These problems are current today, in the context of a very rapid completion of the academic repertoire for accordion with works written in the original for other instruments (organ, piano, etc.), performed successfully on this instrument that is quickly asserting itself in this domain.