Institutul de Stat de Medicină din Chișinău, care şi-a început activitatea la 20 octombrie 1945, a fost puternic marcat de consecințele dezastruoase ale celui de-al Doilea Război Mondial, foametei organizate şi ale deportărilor. Acești factori au constituit triada tenebră, care a marcat profund starea de spirit și mersul cotidian al instituției în primii ani de la înființare. Spre deosebire de abordarea generală a anilor de foamete (1946–1947), foștii studenți de la Medicină au numit acest interval de timp, în termeni medicali, drept „perioada distrofiei”. Foametea a lăsat urme adânci nu doar asupra studenților din acei ani de flagel social, ci și asupra copiilor, viitorilor studenți la Medicină. Altfel zis, consecințele foametei au fost de bătaie lungă, afectând în complexitate profilul de personalitate al tineretului studios.

State Institute of Medicine from Chisinau, which began activity on October 20, 1945, was severely marked by the disastrous consequences of World War II, organized famine, and deportations. These circumstances constituted the dark triad, which profoundly marked the state of mind and the daily running of the institution in the first years after its establishment. Relatively into general approach concerning the famine years (1946–1947), the former medical students referred to this time interval, in medical terms, as the “period of dystrophy”. The famine left deep marks not only on the students of those social scourge years, but also on the children, who became the future medical students. In other words, the consequences of the famine were far-reaching consequences, affecting in complexity the personality profile of the studious youth.