Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
414 15 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-01-17 12:35 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
613.6.02-057.16 (1) |
Occupational health hazards. Occupational health and hygiene (71) |
SM ISO690:2012 RUSSU-DELEU, Raisa, PÎNZARU, Iurie, GHERCIU, Svetlana, CHEPTEA, Dumitru, MEŞINA, Victor. Evaluarea calitativă și cantitativă a stării de sănătate a salariaților: probleme și căi posibile de rezolvare. In: Arta Medica , 2020, nr. 4(77), pp. 49-54. ISSN 1810-1852. DOI: https://doi.org/10.5281/zenodo.4174181 |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Arta Medica | |||||
Numărul 4(77) / 2020 / ISSN 1810-1852 /ISSNe 1810-1879 | |||||
|
|||||
DOI: https://doi.org/10.5281/zenodo.4174181 | |||||
CZU: 613.6.02-057.16 | |||||
Pag. 49-54 | |||||
|
|||||
Descarcă PDF | |||||
Rezumat | |||||
Obiective. Monitorizarea factorilor de risc la locul de muncă, precum și a stării de sănătate a angajaților, în relație cu ocupația, constituie fundamentele esențiale pentru fortificarea și promovarea sănătății populației ocupate. Scopul studiului a fost de a evalua posibilitățile și constrângerile în evaluarea stării de sănătate a angajaților în relație cu calitatea mediului de producere și a procesului de muncă, precum și pronosticarea efectelor adverse asupra sănătății persoanelor expuse, în condițiile actuale ale Republicii Moldova. Material și metode. S-a efectuat un studiu analitic retrospectiv al capacităților Agenției Naționale pentru Sănătate Publică în evaluarea riscului profesional, stării de sănătate a lucrătorilor și pronosticarea efectelor adverse pe sănătatea lor. S-au analizat cadrul juridic și de reglementare existent, cu impact asupra capacităților de evaluare calitativă și cantitativă a riscurilor pentru sănătate legate de activitatea profesională, precum și experiența internațională în rezolvarea problemelor identificate. Rezultate. În perioada anilor 1990-2019, în Republica Moldova, au fost adoptate un șir de documente legale, transpuse un set de documente de normare și reglementare în domeniul sănătății și securității muncii, care însă, nu au fost urmate de reforme structurale, pentru a deveni funcționale în plină măsură. Astfel, medicii specialiști în sănătatea ocupațională au fost limitați în posibilitatea de a estima relația ”cauză-efect” în formarea sănătății lucrătorilor. La moment, este oportun de a implementa pe larg metoda de evaluare integrală a stării de sănătate după rezultatele examenului medical periodic. Concluzii. Pentru depistarea precoce a lucrătorilor cu dereglări ale stării de sănătate, în relație cu ocupația, este necesară implementarea metodei de evaluare integrală a stării de sănătate a angajatului în baza rezultatelor examenelor medicale periodice și crearea Registrului național al lucrătorilor expuși factorilor de risc profesional |
|||||
Cuvinte-cheie sănătatea ocupaţională, evaluarea integrală a sănătății, evaluarea riscurilor profesionale individuale, evaluarea riscurilor profesionale colective, occupational health, comprehensive health assessment, individual occupational risk assessment, collective occupational risk assessment |
|||||
|