Tiosemicarbazonele aldehidelor și cetonelor formează cu biometalele o gamă largă de complecși ce se deosebesc prin compoziție, structuri și proprietăți. Astfel, sinteza și investigarea noilor compuși ai biometalelor cu tiosemicarbazonele prezintă un interes nu numai științific ci și practic. Anterior, la departamentul Chimie al Universității de Stat din Moldova, au fost sintetizați și investigați un șir de compuși coordinativi ai unor metale 3d cu etil-4-[2-((3-metil-5-oxo-1-fenil-4,5-dihidro-1-pirazol-4-il)(fenil)metilen)-hidrazincarbo-tioamido]benzoat. S-a stabilit că compușii dați inhibă creșterea și multiplicarea celulelor canceroase și simultan manifestă activitate antimicrobiană selective față de spectrul larg de microoroganisme gramm pozitiv și gramm negativ. Activitatea complecșilor investigați, depinde de natura ionului formator de complex și natura substituienților în tiosemicarbazona aplicată pentru sinteza complecșilor. Astfel, scopul lucrării constă în găsirea condițiilor de sinteză, stabilirea compoziției, structurii și proprietăților fizico-chimice a compușilor coordinativi ai Cu(II), Ni(II), Co(III) și Fe(III) cu etil-4-[2-((3- metil-5-oxo-1-fenil-4,5-dihidro-1-pirazol-4- il)(fenil)metilen)hidrazincarbotioamido]benzoat. Pentru realizarea scopului, mai întâi a fost sintetizată tiosemicarbazona. Inițial, prin reacția anestezinei cu DTMT a fost sintetizată tioureea corespunzătoare. În urma reacției acesteia cu acid, a fost sintetizat etil-4-izotiocianatobenzoat, reacția căruia cu hidratul de hidrazină a permis obținerea tiosemicarbazidei corespunzătoare etil 4-[(hidrazinilcarbonotioil)amino]benzoat. Prin reacția de condensare în soluția etanolică a tiosemicarbazidei cu pirazolonul, luate în raport molar de 1:1 se obține tiosemicarbazona finală. Puritatea compușilor a fost confirmată cromatografic, determinând punctele de topire și RMN 1H și 13C. În cazul tioureei inițiale, structura a fost dovedită folosind analiza cu raze X. A fost stabilit că molecula este planară. Folosind tiosemicarbazona sintetizată în calitate de precursor, au fost realizate reacțiile ei cu cloruri, bromuri, nitrați, perclorați de Cu(II), Ni(II), Co(III) și Fe(III). Reacțiile decurg în soluții etanolice, folosind raportul între sare și ligand de 1:1 sau 1:2. În rezultatul reacțiilor, care decurg 50-60 min, are loc formarea substanțelor microcristaline de diferite culori pentru care, în baza analizei la metal, a fost stabilită compoziția M(HL)X, (M= Cu2+; Ni2+; X= Cl- ; Br- ; NO3 - ; ClO4 - ); ML.H2O ( M= Cu2+; Ni2+ ) , M(HL)2X (M= Fe3+; Co3+; X= Cl- ; NO3 - ).