Practici de dezvoltare a creativității la orele de educație plastică și educație tehnologică
Close
Articolul precedent
Articolul urmator
460 17
Ultima descărcare din IBN:
2024-03-04 21:24
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
37.036+008 (2)
Education (14076)
Civilization. Culture. Progress (814)
SM ISO690:2012
STOLERU, Elena. Practici de dezvoltare a creativității la orele de educație plastică și educație tehnologică. In: Valorificarea patrimoniului etnocultural: în educaţia tinerei generaţii și a societăţii civile, 24 noiembrie 2020, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Institutul Patrimoniului Cultural, 2020, Editia 5, p. 68. ISBN 978-9975-52-222-9.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Valorificarea patrimoniului etnocultural
Editia 5, 2020
Conferința "Valorificarea patrimoniului etnocultural în educaţia tinerei generaţii și a societăţii civile"
Chişinău, Moldova, 24 noiembrie 2020

Practici de dezvoltare a creativității la orele de educație plastică și educație tehnologică

CZU: 37.036+008

Pag. 68-68

Stoleru Elena
 
Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă“ din Chişinău
 
Disponibil în IBN: 26 noiembrie 2020


Rezumat

A fi creativ nu e simplu, iar în ajutor ne poate veni inspirația. În acest caz, pornind de la ceea că fiecare dintre noi aparține unei culturi ce îl caracterizează, cu bogate tradiții și obiceiuri, inspirația răsare chiar din inimile noastre. Examinând patrimoniul etnocultural, o „adevărată artă” pentru cei inițiați, vom observa că el poate fi valorificat în educație. Precum a recomandat și Aristotel: „Arta trebuie folosită intens în educația copiilor”. Ea are rol pedagogic. Deci, prin intermediul maeștrilor populari și a axei valorice a timpului, prin obiecte populare, țesături și costume, ornamente inedite, vom cultiva copiilor dragostea față de frumos și admirația muncii unui întreg popor. Revenind la lecția de educație plastică, însușirea elementelor de limbaj vizual poate deveni mai captivantă dacă apelăm la exemplul broderiilor tradiționale pentru a realiza o imagine vizuală plastică în puncte; la obiectele împletite din fibre vegetale pentru a desluși ce este linia; la mărțișor pentru a înțelege importanța culorilor etc. Iar dacă să facem legătură cu educația tehnologică, atunci axonometria sau desenul geometric poate deveni ceva nespus de interesant prin cercetarea arhitecturii populare din lemn sau de piatră, astfel provocând elevilor un punct special de dezvoltare a creativității. Elevii rămân foarte entuziasmați atunci când în cadrul lecțiilor profesorul vine cu o prezentare specială. Arta populară este ceva special pentru fiecare, indiferent de vârstă. Ea este cea care reamintește omului despre rădăcinile sale, despre ceea ce este și ce va fi dacă va păstra în suflet și în practică patrimoniul etnocultural. Prin urmare, trebuie să pornim de la conceptul de educație și să corelăm cu acesta. Ca viitor pedagog, îmi asum această responsabilitate.

Cuvinte-cheie
patrimoniu, artă, educaţie, inspiraţie, creativitate