Lucrarea își propune să sublinieze elementele reprezentative ale portului tradițional femeiesc din Țara Lăpușului și rolul pe care acesta îl are astăzi în satele lăpușene. Costumul tradițional reprezintă o adevărată emblemă a țăranului român, un adevărat simbol al acestuia, fiind, în același timp, moștenirea cea mai de preț, lăsată de către strămoși, ca un element al identității noastre, o formă reprezentativă a artei populare românești, dar și o dovadă a muncii realizate de către femeia satului tradițional. Prin cercetarea de teren realizată la poalele Munților Țibleșului se încearcă descoperirea și valorificarea portului, care mai poate fi regăsit astăzi în lăzile de zestre, dar și reafirmarea și reactualizarea viziunii pe care sătenii o au asupra acestui element de patrimoniu. Prin îmbinarea acestor două metode, încercăm de fapt să ne apropiem de sensul dat de către cei care au creat elementele de port, dar și de cei care l-au purtat.