Articolul precedent |
Articolul urmator |
452 3 |
Ultima descărcare din IBN: 2022-07-18 15:31 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
745.5(478)(091) (2) |
Drawing. Design. Applied arts and crafts (336) |
SM ISO690:2012 CONDRATICOVA, Liliana. Consiliul artistic al asociației moldovenești de consum și producere: competențe și perspective. In: Latinitate, Romanitate, Românitate, Ed. 4, 6-7 noiembrie 2020, Chișinău. Chișinău: Centrul Editorial-Poligrafic al USM, 2020, Ediția 4, pp. 76-77. ISBN 978-9975-152-56-3. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Latinitate, Romanitate, Românitate Ediția 4, 2020 |
||||||
Conferința "Latinitate, Romanitate, Românitate" 4, Chișinău, Moldova, 6-7 noiembrie 2020 | ||||||
|
||||||
CZU: 745.5(478)(091) | ||||||
Pag. 76-77 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
În RSS Moldovenească, atelierele de confecţionare a pieselor textile şi vestimentare erau subordonate Asociaţiei moldoveneşti de consum şi producere. În 1955, a fost format Consiliul artistic al asociaţiei, în componenţa căruia au fost incluşi directori, ingineri, tehnologi, reprezentanţi ai unităţilor de comerţ. Consiliul artistic avea drept scop examinarea problemelor cu referire la calitatea pieselor propuse spre realizare, păstrarea autenticităţii ornamentelor decorative, încadrarea în planul de activitate a fabricilor de confecţie, extinderea sortimentului pieselor produse etc. Şedinţele se desfăşurau de două ori pe semestru, fiind discutate şi aprobate schiţele propuse ale modelierilor (piese vestimentare), ale artiştilor plastici şi meşterilor populari (piese de tapiserie), fără aprobarea Consiliului nu se admitea producerea unor articole noi sau modificarea celor mai mici detalii. Pentru realizarea pieselor vestimentare în stil naţional, utilizate de colectivele de dansatori şi interpreţi la concerte sau festivaluri internaţionale (ex.: Festivalul internaţional al Tineretului de la Moscova, din 1957) procedura era şi mai complicată, fiind examinate minuţios fiecare schiţă şi corelate cu etnografii de la Muzeul Ținutului Natal (astăzi MNEIN), elementele decorative brodate pe ii, pictate pe suvenire, păpuşi. Aceeaşi modalitate se referea la realizarea articolelor de giuvaiergerie, schiţele propuse de pictorii Uzinei de Bijuterii din Chişinău fiind aprobate de Consiliul artistic, după care confirmate de Consiliul artistic al Asociaţiei unionale a industriei producătoare de bijuterii de la Moscova Pe de o parte, în atribuţia consiliilor intra examinarea schiţelor artistice şi aprobarea pentru producere a lucrărilor calitative. Pe de altă parte însă aceste consilii au dezavantajat şi au restricţionat dezvoltarea gândirii creative a pictorilor, fiind produse în serie mii de articole fără a se lua în considerare cererea din partea diferitor categorii ale societăţii, promovată uniformitatea, lipsa gustului estetic şi a individualităţii, iar în cazul pieselor în stil naţional au fost substituite conştient valorile autentice prin elemente stilizate împrumutate din alte culturi. |
||||||
|