This article capitalizes the literary criticism of Mihai Cimpoi which refers to the correlation between chaos and cosmos in the Eminescian creation. Through the general-human spheres we identify the myth concept selected for the methodological work. Focusing mainly on Eminescian creation, Mihai Cimpoi contributed to the identification of the Eminescian myth, speaking in his terms of Pierre Albouy and mythologies projected on French literature. The Eminescu myth is amplified through the projection of the cosmogony of the Romanian folklore as well as of the Sanskrit, Greek, and Hebrew. The critic uses an effect of syncretism to call on a pars pro toto. This way of fragmented investigating, but concomitantly and completely, has unique perspectives of the text. The artistic creation is becoming a mediator in the knowledge of the Being, in which the reader could be mirrored.

Autorul investighează critica literară a lui Mihai Cimpoi consacrată corelației dintre haos și cosmos în creația eminesciană. Din perspectiva metodologică e oportun a explica antinomia prin optica ontologică. Noțiunea de mit este abordată din perspectiva școlii franceze, în ideea de a argumenta cum această noțiune poate fi atribuită unei persoane concrete cu un aport esențial în cultura/istoria unui popor. Pornind de la aspecte teoretice se valorifică implicarea acad. Mihai Cimpoi la identificarea mitului eminescian. Mitul Eminescu este dezvăluit sub aspectul cosmogoniei din folclorul românesc, precum și a viziunilor sanscrite, eline, ebraice. Criticul antrenează în cercetările sale un vast material multicultural, apelând la un pars pro toto. Această modalitate de a investiga fragmentat, dar concomitent şi integral, dezvăluie conceptele filosofice ale lui Eminescu, creaţia sa devenind un mediator în cunoaşterea Fiinţei, care pune oglinzi în fața cititorului.