Tema acestui articol este dictată de importanța statutului personalității omului în societate raportat la situația Republicii Moldova. Având în vedere ascensiunea dezvoltării societății moderne, dreptul la onoare, demnitate, reputație şi imagine se bucură de o atenție deosebită în ultimul timp, deoarece ele tind să protejeze pacea şi liniștea vieții personale şi familiale, rezultând din noțiunea de libertate, de unde şi dificultatea de a le determina câmpul de aplicare. Problematica apărării onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale rămâne a fi deosebit de complexă, fiind marcată de imposibilitatea elaborării unor norme care să permită maximum de obiectivitate şi echitate în aplicarea lor. Notăm că prezintă dificultate stabilirea unei graniţe echitabile între dreptul la libera exprimare şi dreptul la onoare, demnitate şi reputaţie profesională. Democratizarea continuă a societăţii impune realizarea unei concilieri între aceste drepturi, astfel încât protecția dreptului la onoare, demnitate şi reputație profesională să nu afecteze substanțial libertatea de exprimare şi să nu-i amenințe calitatea de fundament al societății democratice. Pentru a asigura această finalitate, este necesar a aplica regulile stabilite prin jurisprudența Curţii Europene a Drepturilor Omului drept criterii pentru aprecierea legitimității restrângerii libertății de exprimare. În același timp, nu putem vorbi despre obligația aplicării necondiționate a standardelor europene sau a experienței țărilor cu o democrație avansată. La orice aplicare a dreptului trebuie să se pună în balanță valorile pe care acesta le protejează în societatea respectivă, la momentul respectiv sau în perspectivă. Scopul acestei lucrări, este de a evidența esența personalității din perspectiva evidențierii dreptului la onoare, demnitate, reputație şi imagine din perspectiva noilor modificări aduse în Codul Civil al Republicii Moldova precum și în contextul jurisprudenței CEDO.

The thopic of this article is dictated by the importance of personality status in society in relation to the situation of the Republic of Moldova. Given the rise in the development of modern society, the right to honor, dignity, reputation and image has been receiving special attention lately because they tend to protect the peace and quiet of personal and family life resulting from the notion of freedom, hence the difficulty to determine their field of application. The issue of defending honor, dignity and professional reputation remains particularly complex, being marked by the impossibility of developing rules that allow for maximum objectivity and fairness in their application. We note that it is difficult to establish a fair border between the right to free expression and the right to honor, dignity and professional reputation. The continued democratization of society calls for a conciliation between these rights, so that the protection of the right to honor, Danish and professional reputation does not substantially impair freedom of expression and not threaten the fundamental quality of democratic society. In order to ensure this, it is necessary to apply the rules established by the case-law of the European Court of Human Rights as criteria for assessing the legitimacy of restricting freedom of expression. At the same time, we can not talk about the obligation to apply unconditionally European standards or the experience of countries with advanced democracy. Every application of law must balance the values it protects in that society at that time or in perspective. The aim of this paper is to highlight the essence of the personality from the perspective of highlighting the right to honor, dignity, reputation and image in view of the new amendments brought in the Civil Code of the Republic of Moldova as well as in the context of ECHR jurisprudence.