Analfabetismul funtional prin prisma abordarii filosofice
Close
Articolul precedent
Articolul urmator
701 59
Ultima descărcare din IBN:
2024-02-05 12:48
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
1:364.24 (1)
PHILOSOPHY. PSYCHOLOGY (4512)
Social welfare (528)
SM ISO690:2012
DMITRIC, Ecaterina. Analfabetismul funtional prin prisma abordarii filosofice. In: Sesiune națională cu participare internațională de comunicări științifice studențești, Ed. 24, 15 februarie 2020, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Centrul Editorial-Poligrafic al USM, 2020, Ediția 24, Vol.2, pp. 77-80. ISBN 978-9975-142-89-2.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Sesiune națională cu participare internațională de comunicări științifice studențești
Ediția 24, Vol.2, 2020
Sesiunea "Sesiune naţională de comunicări ştiinţifice studenţeşti"
24, Chișinău, Moldova, 15 februarie 2020

Analfabetismul funtional prin prisma abordarii filosofice

CZU: 1:364.24

Pag. 77-80

Dmitric Ecaterina
 
Universitatea de Stat din Moldova
 
Disponibil în IBN: 8 mai 2020


Rezumat

Analfabetismul funcțional reprezintă o problemă actuală la nivel internațional, dar și național. Acest fenomen este un subiect de interes în instituțiile educaționale și biblioteconomice. Scopul articolului este de a sensibiliza opinia publică asupra termenului de ,,analfabetism funcțional”. Prin urmare, combaterea acestui fenomen poate fi realizată prin dezvoltarea de anumite competențe ale utilizatorilor de bibliotecă și ale elevilor din perspectiva unor abordări și metode filosofice. Analfabetismul funcțional reprezintă capacitatea de a citi, dar fără o înțelegere a conceptelor. În cazul elevilor, aceștia au dificultăți în capacitatea de a explica un text și de a înțelege sensul anumitor cuvinte. Dintr-o altă perspectivă cotidiană, acest fenomen se referă la inabilitatea persoanei de a înțelege instrucțiunile de utilizare ale unui produs, are dificultăți la completarea unui formular, înţelege greu indicatoarele rutiere etc.Potrivit raportului PISA 2018, Republica Moldova se află pe locul 51 din 79 de țări în clasamentul acestui program internațional care evaluează o dată la trei ani competențele elevilor cu vârsta de 15 ani, la trei domenii de bază: citire/lectură, matematică și științe. Raportul arată că 43% de elevi din țara noastră nu ating nivelul minim de competență la domeniile citire/lectură și la științe, iar 50% de elevi – la matematică. Performanțele Republicii Moldova în anul 2018 sunt similare cu cele înregistrate de România, Bulgaria, Muntenegru, Chile sau Uruguay [3]. Problema analfabetismului funcțional se află în vi­zorul specialiștilor din cadrul instituțiilor educaționale și a bib­lio­te­ci­lor. Pentru a combate acest fenomen, se iau diverse atitudini, dar este necesar a aborda problema din perspectivă filosofică. Prin urmare, se va recurge la aplicarea unor metodologii în activitățile de formare a utilizatorilor și elevilor. Pentru a depăși incapacitatea înțelegerii mesajului unui text, este nevoie de anumite aptitudini înzestrate sau dezvoltate prin diverse modalități. Hans-Georg Gadamer menționează că „aptitudinea înțelegerii este o înzestrare fundamentală a omului, pe care se bazează coexistența lui cu ceilalţi şi care progresează îndeosebi prin intermediul limbii şi al comuniunii dialogului” [2]. Metoda socratică este un sistem de obținere a cunoașterii autentice prin recurs la dialog. Dialogul socratic, în viziunea lui Leonard Nelson este „un proces solid care te călăuzește către definirea explicită a ceea ce cu­noști deja în mod implicit” [3]. Aspectul practic al metodei socratice constă în trecerea de la particular la general, prin extrapolarea a ceea ce este acceptat și recunoscut de către majoritatea oamenilor prin determinarea noțiunilor și definițiilor universal valabile. Pentru diver­si­ficarea serviciilor în biblioteci, este necesar o abordare inovatoare. Această abordare poate fi aplicabilă prin metodologia întrebărilor soc­ra­tice. În atare context, fundamentul este bazat pe interpretarea și înțe­le­gerea unui text. Adaptarea metodologiei se atribuie în contextul ser­viciilor de bibliotecă axate pe dezvoltarea competențelor de lectură ale utilizatorilor. Afirmația marelui filosof Hans-Georg Gadamer scoate în evidență faptul că „înţelegerea şi interpretarea textelor nu este doar o îndeletnicire a ştiinţei, ci ține în mod evident de experienţa mundană a omului în întregul ei [2]. În urma celor expuse, asimilarea abor­dă­rilor filosofice în combaterea fenomenului de analfabetism funcțional urmărește modalitățile de integrare socială a individului, prin care sco­pul final este realizarea de sine.Filosofia reprezintă o presupoziţie şi o finalitate a cunoaşterii şi culturii. Prin aplicativitatea metodelor de prevenire a analfabetismului funcțional, implementate în cadrul bibliotecilor din Republica Mol­do­va, va spori nivelul formării competențelor de învăţare independentă, autocontrol şi originalitatea gândirii utilizatorilor. Astfel, conştien­tiza­rea acestor tendințe implementate în practică formează noi competențe ale utilizatorilor bazate pe educația umanistă modernă, care are scopul de a învăța eleviii/utilizatorii de bibliotecă să gândească singuri. Sub acest aspect se dezvoltă gândirea critică ea reprezentând o calitate esențială în viața personală și cea profesională.Ca urmare a ideilor abordate în articol, ajungem la asemenea cons­ta­tări:§  Fenomenul analfabetismului funcțional stagnează dezvoltarea unei societăți.§  Hermeneutica filosofică presupune nu doar înţelegerea şi interpretarea textelor, dar și aptitudini de dobândire a cunoştinţelor şi descoperirea adevărului.§  Instituțiile educaționale și bibliotecile urmăresc diversificarea metodelor, serviciilor pentru ameliorarea acestui fenomen.§  Promovarea lecturii aprofundate este o necesitate pentru dezvoltarea unei societăți prospere.Apropierea omului către sens prin lectură va contribui la trans­for­marea fundamentală a conștiinței și identității umane, factor marcat de secolul XXI.