Torsiunea anexelor uterine la copii și adolescente
Close
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
536 10
Ultima descărcare din IBN:
2024-01-18 18:01
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
618.12-007.276-07-053.2/.6 (1)
Medical sciences (10970)
SM ISO690:2012
MIŞINA, Ana, GUDUMAC, Eva, HAREA, Patricia, BERNIC, Jana. Torsiunea anexelor uterine la copii și adolescente. In: Arta Medica , 2019, nr. 3(72), pp. 153-154. ISSN 1810-1852.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Arta Medica
Numărul 3(72) / 2019 / ISSN 1810-1852 /ISSNe 1810-1879

Torsiunea anexelor uterine la copii și adolescente

Uterine adnexal torsion in pediatric and adolescent patients

CZU: 618.12-007.276-07-053.2/.6

Pag. 153-154

Mişina Ana1, Gudumac Eva21, Harea Patricia1, Bernic Jana21
 
1 IMSP Institutul Mamei şi Copiluluii,
2 Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“
 
Disponibil în IBN: 29 aprilie 2020


Rezumat

Introducere: Torsiunea anexelor uterine (TAU) este o patologie destul de rar întâlnită și poate potențial inluența la necesitatea efectuării ovarectomiei (OE). Scopul studiului – studierea rezultatelor precoce și la distanță a intervențiilor organmenajante (IOM) în TAU la pacientele pediatrice. Material și metode: A fost analizată baza de date a 267 paciente în vârsta ≤19 ani cu chisturi și tumori ovariene, operate în secția ginecologie chirurgicală din ianuarie 2000 până februarie 2019. Rezultate: TAU s-au depistat în 36(13.5%) cazuri, vârsta medie a pacientelor a constituit 15.3±0.4 ani (95% CI:14.52-16.15). În 27(75%) cazuri au fost efectuate operații clasice (laparotomii) și în 9(25%) au fost utilizate tehnologiile laparoscopice. TAU s-au constatat mai frecvent din stânga decât din dreapta - 20(55.6%) vs 16(44.4%). În TAU din ambele părți mai des (p<0.0001) se întâlnea torsiunea mediană decât cea laterală - 31(86.1%) vs 5(13.9%). Ischemia ovarului de gr. III și IV s-a întâlnit statistic veridic mai frecvent (p<0.05), decât de gr. I și II - 23(63.9%) vs 13(36.1%). Gradul mediu de TAU a fost de 465±28.1° (95% CI:407.9-522.1) inclusiv 180° - 5(13.9%), 360° - 11(30%), 540° - 14(38.9%) și 720° - 6(16.7%). În cazul ischemiei de gr. II indicii medii al intensității rotației - 382.5±22.5° (95% CI:329.3-435.7), în gr. III - 460±31.6°(95% CI:387.1-532.9) și în gr. IV - 617.1±24.7° (95% CI:563.8-670.5) (p=0.0001, ANOVA). În cadrul intervențiilor chirurgicale în cazul TAU se practica tactica de IOM și etapele operației constau în: (1) stabilirea intensității rotației și gradului de ischemie; (2) efectuarea detorsiei pe etape (dozată); (3) după restabilirea culorii (ischemie de gr. I- III) se efectua chist(-tumor)ectomie cu reconstrucția ovarului. Timpul restabilirii culorii ovarului după TAU a constituit în mediu 28.7±1.4 min. (95% CI:25.77-31.76). Complicații legate de detorsie nu s-au constatat. IOM au fost efectuate mai frecvent decât OE, pe toată perioada de studii și frecvența lor a fost de 22(61.1%) vs 14(38.9%). Un factor important ce inluențează efectuarea IOM este gradul de TAU, așadar în grupul cu efectuarea detorsiei și chist(-tumor)ectomiei statistic veridic mai des (p<0.0001) se depista un grad de rotație mai mic decât în grupul unde s-a efectuat OE - 368.2±27.7° (95% CI:310.5-4.25.8) vs 617.1±24.7° (95% CI:563.8-670.7). Implementarea metodei de detorsie în TAU a permis statistic veridic (p=0.0054) de mărit numărul IOM de la 35.2% (aa. 2000-2008) până la 84.2% (aa. 2009-2019). La examenul patomorfologic a fost stabilit că în majoritatea cazurilor (n=22, 61.1%) pricina TAU au fost tumorile benigne și în 14(38.%) – chisturile ovariene. Supravegherea după aceste paciente a fost în mediu de 83.4±9.3 luni (95% CI:64.16-102.7), nici într-un caz nu s-a ixat recidivarea TAU. La USG cu dopplerograie în toate cazurile s-au depistat dimensiuni și lux sangvin normal ale ovarului operat, cât și foliculogeneză normală. Concluzii: În cazul TAU mai frecvent se întâlnesc torsiuni mediane: anexele stângi – după acele ceasului, cele drepte – contra ace. Detorsia cu chist(-tumor)ectomie trebuie considerată metoda de elecție, nu este însoțită de complicații și maximal păstrează funcția ovarului. Un risc potențial în efectuarea OE în cazul TAU trebuie considerat gradul de torsiune ≥540°.

Introduction: Uterine adnexal torsion (UAT) is a rather rare pathology and may potentially inluence the need for oophorectomy (OE). The aim of the study - studying early and distant outcomes of organ-preservation interventions (OPI) in UATs in pediatric patients. Material and methods: The database of 267 patients aged ≤19 years with ovarian cysts and tumors was analyzed, operated in the department of surgical gynecology from January 2000 to February 2019. Results: UAT was detected in 36(13.5%) cases, average of patients was 15.3±0.4 years (95% CI: 14.52-16.15). In 27(75%) of the cases classical operations (laparotomies) were performed, and in 9(25%) laparoscopic technologies were used. UAT was more frequently found in the left side, rather than in the right side - 20(55.6%) vs 16(44.4%). On both sides UAT, the median torsion was 31(86.1%) vs 5(13.9%) more often (p<0.0001). Ischemia of the ovary of grade III and IV is met statistically more frequently (p<0.05), rather than grade I and II - 23(63.9%) vs 13(36.1%). The average grade of UAT was 465±28.1° (95% CI:407.9-522.1), including 180° - 5(13.9%), 360° - 11(30%), 540° - 14(38.9%) și 720° - 6(16.7%). In the case of grade II ischemia, the mean rotational intensity indices was 382.5 ± 22.5° (95% CI:329.3-435.7), in grade III - 460±31.6° (95% CI:387.1-532.9) and grade IV - 617.1±24.7° (95% CI:563.8670.5) (p=0.0001, ANOVA). In the case of UAT surgery, OPI tactics are practiced and the stages of surgery consist of: (1) determining the intensity of rotation and degree of ischemia; (2) performing dosed detorsion; (3) after restoration of the color (I-III grade ischemia) cyst (-tumor)ectomy was performed with ovarian reconstruction. The period to restore the ovary after UAT was 28.7±1.4 min. (95% CI:25.77-31.76). Turn-over complications were not found. OPI were performed more frequently than OE throughout the study period, and their frequency was 22(61.1%) vs 14(38.9%). An important factor inluencing the OPI is the degree of UAT, thus in the detorsion and cyst (-tumor)ectomy group statistical more often (p<0.0001) there is a lower degree of rotation than in the group where OE was performed - 368.2±27.7° (95% CI:310.5-4.25.8) vs 617.1±24.7° (95% CI:563.8-670.7). The implementation of the detorsion method in the UAT has made it statistically true (p = 0.0054) to increase the number of OPI from 35.2% (2000-2008) to 84.2% (2009-2019). At the patomorphologic examination it was established that in most cases (n = 22, 61.1%) the UAT was benign tumors and in 14(38%) ovarian cysts. Follow-up of these patients was in average of 83.4±9.3 months (95% CI:64.16-102.7), and nevermore were no recurrence of UAT. At USG with dopplerography, normal and normalized blood low and normal folliculogenesis were detected in all cases. Conclusions: In case of UAT, median torsions are found more frequently: clockwise rotation of the left adnexa, counterclockwise rotation of the right adnexa. Detorsion with cyst (-tumor)ectomy should be considered the method of choice, is not accompanied by complications and maximally preserves the function of the ovary. A potential risk of OE in the case of UAT should be considered as the torsion rate ≥540°.

Cuvinte-cheie
ovare, torsiune, detorsie,

ovaries, torsion, detorsion