Una dintre cele mai grave consecinţe ale accidentului de la Cernobîl a fost contaminarea terenurilor agricole, precum şi a ecosistemelor naturale şi seminaturale, care a afectat şi teritoriul Republicii Moldova. Depunerea substanţelor radioactive, inclusiv şi a radionuclizilor longevivi: stronţiu-90, cesiu-137, carbon-14 din atmosferă pe sol şi vegetaţie, este veriga iniţială a migraţiei lor în lanţul biologic sol – plantă – om. Esenţial nu este efectul radioactiv direct asupra culturilor agricole şi a animalelor (cu toate că acest fapt nu poate fi ignorat), dar acumularea de radionuclizi care pătrund în corpul uman odată cu produse agricole, ceea ce duce la iradierea suplimentară. În acest context o importanţă deosebită şi urgentă o au problemele radioecologice. Deoarece o mare parte a terenurilor din Republica Moldova după accidentul de la CAE Cernobîl au fost contaminate radioactiv, drept scop a fost studiul efectului biologic al diferitelor niveluri de contaminare a solului asupra creşterii şi dezvoltării plantulelor hibridului de porumb Moldovenesc 450. Procesele de creştere şi dezvoltare ale plantulelor de porumb pot fi evaluate cel mai bine, judecând după următoarele criterii: masa plantulelor, masa germenilor, masa sistemului radicular al plantulelor şi lungimea rădăcinilor adventive. Studiul efectuat a relevat caracterul stimulator unidirecţional al reacţiei biologice de răspuns la toate variantele. Masa plantulelor de porumb a fost maximă şi a depăşit valorile martorului cu 21,2 şi 30,0% corespunzător în varianta a 4-a (r-l Briceni, s. Berlineţ), nivelul fondului gama extern 16-18 μR/h şi în varianta a 8-a (r-l Cahul, s. Zîrneşti) 18-20 μR/h. S-a stabilit, că reacţia de răspuns a efectului biologic la masa din germeni, ca şi la studierea masei plantulelor, a avut un caracter stimulator la toate variantele. În special pot fi evidenţiate variantele 1 (r-l Donduşeni, s. Plop, 10-12 μR/h), 3 (r-l Rîşcani, s. Leadoveni, 16-18 μR/h) şi 8 (r-l Cahul, s. Zîrneşti, 18-20 μR/h), la care s-a observat efectul maxim de stimulare de 1,2 ori în raport cu martorul. Analiza rezultatelor obţinute a remarcat, că cea mai bună dezvoltare a sistemului radicular a fost observată la acele variante, care se deosebeau atât după masa plantulelor, cât si după masa germenilor. Aşadar, în variantele 7 (r-l Cahul, s. Giurgiuleşti, 10-12 μR/h) şi 3 (r-l Rîşcani, s. Leadoveni, 16-18 μR/h), s-a constatat că masa sistemului radicular a depăşit valoarea martorului cu 2428%. O scădere uşoară a masei sistemului radicular s-a observat în variantele 6 (r-l Ialoveni, s. Ulmu, 10-12 μR/h) şi 8 (18-20 μR/h), la care depăşirea faţă de valoarea martorului a constituit 17-20%. Analiza comparativă dintre masa plantulelor, masa germenilor şi masa sistemului radicular a plantulelor a arătat dependenţă pozitivă între masa plantulelor, cu atât e mai mare şi masa sistemului radicular. Acest lucru se observă evident la variantele 6 (r-l Ialoveni, s. Ulmu, 10-12 μR/h) şi 7 (r-l Cahul, s. Giurgiuleşti, 10-12 μR/h), 3 (16-18 μR/h) şi 8 (18-20 μR/h). S-a remarcat natura unidirecţională stimulativă a reacţiei de răspuns a efectului biologic asupra lungimii rădăcinilor adventive, ceea ce indică infl uenţa nivelului fondului gama extern asupra dezvoltării sistemului radicular la plantulele de porumb. A fost relevat un spectru larg de variabilitate pentru acest caracter. În variantele 5 (r-l Anenii Noi, s. Chetrosu, 10-12 μR/h) şi 4 (r-l Briceni, s. Berlineţ, 10-12 μR/h) lungimea rădăcinilor adventive au depăşit valorile martorului cu 36 şi 44%. O creştere a lungimii rădăcinilor adventive cu 25-34%, a fost observată în variantele 6 şi 7 (10-12 μR/h), 2 (r-l Făleşti, s. Glinjeni) (14-16 μR/h) şi 3 (16-18 μR/h) în raport cu martorul. Studiul efectuat a permis să concluzionăm că parametrii masa germenilor şi masa sistemului radicular la porumb pot servi ca sisteme-test biologice în monitoringul radioecologic.