Diagnostic și tratament al abcesului iliopsoas
Close
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
2395 43
Ultima descărcare din IBN:
2024-01-26 11:50
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
616-002.3-036.11-073.75-089 (1)
Pathology. Clinical medicine (6962)
SM ISO690:2012
GUZUN, Vasile, SÎRBU, Mariana, GUŢU, Eugen. Diagnostic și tratament al abcesului iliopsoas. In: Arta Medica , 2019, nr. 3(72), pp. 48-49. ISSN 1810-1852.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Arta Medica
Numărul 3(72) / 2019 / ISSN 1810-1852 /ISSNe 1810-1879

Diagnostic și tratament al abcesului iliopsoas

Diagnosis and treatment of the iliopsoas abscess

CZU: 616-002.3-036.11-073.75-089

Pag. 48-49

Guzun Vasile12, Sîrbu Mariana12, Guţu Eugen12
 
1 Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“,
2 Spitalul Clinic Municipal nr. 1
 
 
Disponibil în IBN: 8 aprilie 2020


Rezumat

Introducere: Abcesul iliopsoas este o afecțiune relativ neobișnuită, care poate prezenta caracteristici clinice și imagistice nesigure. Afecțiunile necrotico-purulente în circă 45% cazuri sunt primare ca rezultat al răspândirii hematogene a infecției, iar în 55% - secundare traumatismelor, tumorilor sau inlamațiilor cu localizare urogenitală sau gastrointestinală; spectrul microbian cauzativ iind predominat de Staphylococcus aureus. Material şi metode: Pe parcursul a 5 ani în Clinica chirurgie au fost tratați 6 pacienți cu abcese ale mușchiului iliopsoas; toate – cu localizare în partea dreaptă. Raportul femei:bărbați a fost de 1:1; vârsta a variat între 46 și 76 ani. La internare pacienții prezentau acuze la durere în regiunea iliacă și lombară dreaptă, febră până la 39°C pe o durată de la 7 până la 31 zile. Leucocitoza a fost în limitele 13,7-16,9x109/l. Examinarea ultrasonoră la internare, efectuată la toți pacienții, a avut un aport semniicativ la stabilirea diagnosticului suspect de abces al mușchiului iliopsoas. Diagnosticul cert a fost stabilit în baza tomograiei computerizate. Toți pacienții au fost supuși intervenției chirurgicale numai după conirmarea imagistică a diagnosticului. Rezultate: Cauzele dezvoltării abcesului: apendicita distructivă retrocecală (2 cases), plastron apendicular (1), traumatism (1), abcesul tuboovarian (1), iar într-un caz sursa nu a fost identiicată. Pacienții au fost operați prin accesul lumbotomic extraperitoneal cu asanarea și drenarea abcesului. Antibioticoterapia a fost combinată, incluzând cefalosporine și metronidazol (în mediu – 17 zile). La toți pacienții a fost constatată o evoluție postoperatorie favorabilă. Durata spitalizării a variat de la 9 până 35 zile. Concluzii: Ultrasonograia reprezintă o metodă utilă pentru evidențierea inițială a colecțiilor purulente, însă pentru concretizarea localizării și etiologiei probabile necesită a i examinați prin tomograie computerizată. Accesul lumbotomic extraperitoneal este sigur și suicient pentru drenarea adecvată a focarului purulent. Diagnosticul și tratamentul chirurgical precoce al abcesului pot contribui la reducerea morbidității și mortalității.

Introduction: Iliopsoas abscess is a relatively uncommon condition that can present with vague clinical and paraclinical features. Necrotic - purulent disorders in about 45% of cases are primary, as a result of haematogenous expansion of the infection, and in 55% secondary to trauma, tumors or inlammations with urogenital or gastrointestinal location; the causal microbial spectrum being predominated by Staphylococcus aureus. Material and method: During the last 5 years in the Department of Septic Surgery, 6 patients with abscesses of the iliopsoas muscle were treated; all – right side located. Women to men ratio was 1:1; the age varied between 46 and 76 years. On admission, patients had the complains of the pain in the right iliac fossa and lumbar region, fever up to 39°C for a period of 7 to 31 days. Leukocytosis was in the range of 13.7-16.9x109/l. The ultrasound examination at admission, performed in all patients, brought a signiicant contribution to the diagnosis of suspected iliopsoas abscess. Final diagnosis was established based on computed tomography. All patients underwent surgery only after imaging conirmation of the diagnosis. Results: Causes of abscess development: destructive retrocecal appendicitis (2 cases), appendiceal mass (1), trauma (1), tuboovarian abscess (1), and in one case the source was not identiied. All patients were operated via extraperitoneal lumbotomic access with drainage of the abscess. Antibiotic therapy was combined, including cephalosporins and metronidazole (median - 17 days). All patients had a favorable postoperative period. The length of hospital stay ranged from 9 to 35 days. Conclusions: Ultrasonography is a useful method for initiall assessment of the purulent collections, but there is a need of computed tomography for the topical and etiological diagnosis. Extraperitoneal lumbotomy is safe and suicient for adequate abscess drainage. Early diagnosis and surgical treatment of abscess can reduce morbidity and mortality.

Cuvinte-cheie
abcesul iliopsoas, ultrasonograia, tomograia computerizată, tratament chirurgical,

ileopsoas abscess, ultrasound, computed tomography, surgical treatment