Fructele, inclusiv merele, fiind produse valoroase din punct de vedere biologic, necesită condiţii speciale de păstrare, pentru a putea satisface necesităţile consumatorilor, în ceea ce priveşte calitatea lor. Factorii care influenţează calitatea fructelor sunt: condiţiile pedoclimaterice, particularităţile biologice ale soiului, gradul de maturitate, condiţiile de transportare şi regimul de păstrare aplicat. Cercetarea influenţei temperaturii de păstrare asupra rezistenţei producţiei la bolile fungice, a fost determinată la fructele de soiurile tardive de măr Florina, Čampion, King Jonagold şi Pinova. Fructele de soiurile de măr menţionate, au fost păstrate la temperaturile de 1, 2 şi 3°C şi umiditatea relativă a aerului de 85-90%, în camera frigorifică timp de 152 zile. Pe durata perioadei de păstrare, în dependenţă de regimul termic aplicat (1, 2 şi 3°C), pe suprafaţa fructelor de soiurile de măr cercetate, s-au depistat cantităţi diferite de agenţi patogeni, proveniţi din atât din livadă, cât şi din camera frigorifică. Rezultatele cercetărilor efectuate au demonstrat, că creşterea cantitativă a micoflorei patogene pe suprafaţa fructelor cercetate, a depins atât de soiurile cercetate, cât şi de temperatura aplicată în această perioadă. În condiţiile de creştere ale Moldovei, pe suprafaţa fructelor de soiurile tardive de măr, destinate păstrării de lungă durată, au fost depistaţi 12 agenţi patogeni, ce produc bolile fungice. Cele mai răspândite şi agresive dintre acestea s-au dovedit a fi: Penicillium expansum Link, Botrytis cinérea Pers, Alternaría alternata (Fr) Keissler şi Monilia fructigena Pers, pricinuind fructelor pagube enorme. Gradul de agresivitate ale acestor boli, a fost determinat şi în cazul cercetărilor de faţă. Rezultatele obţinute confirmă, că temperatura de păstrare aplicată, a contribuit în mod deosebit asupra gradului de rezistenţă a fructelor cercetate la bolile fungice menţionate. Pe durata perioadei de păstrare, fructele fiind stocate la diferite temperaturi şi consumând în mod diferit substanţele plastice în procesele de maturare, au opus de asemenea şi o rezistenţă diversă la aceste boli. Pierderile produse de bolile fungice la fructele de soiurile cercetate şi păstrate la temperaturile optime (apreciate conform valorilor indicilor biochimici şi tehnologici), au fost cu mult mai inferioare, în comparaţie cu cele înregistrate la fructele păstrate la alte regimuri de temperatură. Cele mai mici cantităţi de fructe afectate cu agenţii, ce au produs aceste boli, au fost înregstrate la soiurile King Jonagold şi Pinova, păstrate la temperatura de 1°C, iar la fructele de soiurile Florina şi Čampion - la temperatura de 2°C. Cota procentuală a celor 4 boli fungice, care au afectat fructele de soiurile de măr cercetate şi păstrate la temperaturile de 1, 2 şi 3°C, a fost următoarea: Alternaría alternata (Fr) Kessler-37,71%, Botrytiscinérea Pers - 36,86%, Penicillium expansum Link- 13,56% şi Monilia fructigena Pers. 11,86%. Gradul de rezistenţă a fructelor de măr la bolile fungice, a depins şi de particularităţile biologice ale soiului. Astfel, fructele de soiul Florina au fost cel mai afectate de Penicillium expansum Link, fructele soiului Čampion au avut o rezistenţă mai mică faţă de Monilia fructigena Pers, fructele soiului King Jonagold au fost cel mai afectate de Botrytis cinérea Pers, iar cele ale soiului Pinova – de Alternaría alternata (Fr) Keissler. În rezultatul cercetărilor efectuate s-a stabilit, că temperatura este factorul principal în perioada de păstrare, capabilă să regleze intensitatea proceselor de maturare-senescenţă la fructe, iar ca urmare şi gradul de rezistenţă a lor la bolile fungice. În diapazonul temperaturilor de 1, 2 şi 3°C, fructele de soiurile cercetate, în funcţie de particularităţile biologice ale genotipului, au reacţionat diferit la regimul termic aplicat, opunând de asemenea şi o rezistenţă diversă la cele mai agresive boli fungice depistate din păstrare.