Utilizarea computerului a devenit o practică necesară atât pentru specialişti, cât şi pentru utilizatorii de rând. Astfel, odată cu dezvoltarea tehnologiilor informaţionale creşte interesul faţă de acestea. Elevii sunt categoria de persoane care manifestă un interes sporit faţă de noile tehnologii. Prin urmare, ei se orientează către utilizarea computerului ca un mijloc de informare şi de asistare în procesul de învăţare, dar şi mijloc de petrecere a timpului liber. Totodată, practicile de utilizare a internetului au nu doar avantaje, dar şi efecte negative asupra elevilor. Drept argument pot servi datele Studiului privind siguranţa copiilor online, efectuat de Centrul Internaţional pentru Protecţia şi Promovarea Drepturilor Femeii „La Strada” (2011- 2012). În acelaşi timp, proiectul Net Children Go Mobile, cofinanţat prin Programul Safer Internet al Comisiei Europene, a permis investigarea utilizării internetului mobil de către copiii în şapte ţări (Danemarca, Italia, Marea Britanie, România, Belgia, Irlanda, Portugalia). Pornind de la cele menţionate, ne-am propus drept scop evidenţierea practicilor de navigare pe internet în rândul elevilor prin: identificarea celui mai folosit utilaj tehnic pentru navigare, evidenţierea timpului petrecut pe internet, determinarea scopurilor principale în utilizarea internetului etc. Baza empirică a lucrării a cuprins studiul sociologic Practici de utilizare a computerului, care a avut ca metodă de culegere a datelor ancheta pe bază de chestionar, aplicată prin procedeul autoadministrării. Eşantionul cercetării a cuprins 204 elevi din clasele liceale (a X-a – a XII-a), care îşi fac studiile în cadrul a trei licee din mun.Chişinău. Perioada de culegere a datelor a fost 01-09.12.2015. Rezultatele studiului nu pot fi extrapolate la întreaga populaţie a elevilor de clase liceale, dat fiind sporul redus de reprezentativitate al eşantionului. În acelaşi timp, studiul ar putea fi dezvoltat în continuare prin aplicarea altor metode de cercetare prin care s-ar putea releva opiniile şi atitudinile cadrelor didactice, părinţilor ş.a. cu referire la tematica investigată. Rezultatele cercetării evidenţiază că elevii cel mai des accesează internetul prin intermediul telefonului mobil (33,0%). Pe a doua poziţie în rândul preferinţelor elevilor se află laptopul şi computerul de masă (24,0%), iar pe a treia poziţie se află tableta (11,0%). Datele studiului relevă preferinţa tinerilor de accesare rapidă a internetului, în acest sens telefonul mobil este un mijloc eficient, date fiind performanţele tehnologice de ultimă generaţie. Studiul realizat a permis determinarea duratei de timp pe care elevii o petrec pe internet. Astfel, cea mai mare parte din elevi petrece în jur de 3-4 ore pe internet (33,9%). Totodată sunt elevi care petrec în jur de 1-2 ore pe zi (18,4%). Alarmant este faptul că 13,2% din elevi utilizează internetul mai mult de 8 ore pe zi. Acest fapt se explică prin accesibilitatea şi performanţa telefoanelor mobile, care le permit elevilor oriunde şi oricând să acceseze internetul. Atât în decursul săptămânii, cât şi în zilele de odihnă cea mai mare parte din elevi accesează internetul în intervalul orelor 18.00-22.00, după care urmează intervalul 14.00-17.00. În acelaşi timp, se atestă practici de accesare a internetului în zilele de odihnă într-o pondere mai mare în orele de noapte (23.00-02.00) – 20,6% – comparativ cu zilele lucrătoare – 13,8%. Aceste practici ar putea cauza probleme de sănătate elevilor, ceea ce impune necesitatea unui control mai riguros din partea părinţilor al modului de petrecere a timpului nocturn. Analiza datelor cu privire la scopul navigării pe internet scoate în evidenţă că elevii navighează pentru: căutarea informaţiei necesare pentru pregătirea temelor (13,2%), vizitarea profilului personal pe reţelele de socializare (12,5%), ascultarea muzicii pe internet şi vizionarea filmelor online (11,0%). În acelaşi timp, fiecare al treilea elev a menţionat că descarcă foarte des muzică şi fotografii de pe internet. În rândul elevilor, de asemenea, se practică descărcarea programelor de calculator, a referatelor. În schimb, doar 10,0% dintre respondenţi au declarat că descarcă cărţi şi articole ştiinţifice. Astfel, observăm un interes al elevilor faţă de referate, care reprezintă nişte produse elaborate, şi un interes mai scăzut faţă de lucrări care ar necesita un timp mai îndelungat pentru analiză. Jocurile online prezintă, la fel, un interes scăzut pentru respondenţi, fapt explicat prin vârsta şi interesele elevilor. E de menţionat faptul că 41,2% dintre elevi au menţionat că internetul micşorează timpul alocat altor activităţi. Un interes deosebit a suscitat analiza stărilor resimţite de către respondenţi în timpul navigării pe internet. În acest context, fiecare al cincilea elev simte plăcere de la utilizarea internetului. Totodată 19,2% din respondenţi simt plictiseală, iar 10,2% – oboseală. Un aspect identificat în cadrul cercetării s-a referit la faptul că stările negative precum: dependenţa, neatenţia şi agresivitatea persistă la elevii care petrec mai mult de 8 ore pe internet timp de o zi. Aceste date reprezintă un semn de alarmă, mai ales că din numărul total de elevi 48,8% şi-au exprimat acordul referitor la afirmaţia că prin intermediul internetului tinerii trăiesc în viaţa virtuală. Îngrijorător este faptul că dependenţa de internet este considerată de 46,5% o boală a tinerilor. Deci, putem concluziona că elevii petrec mult timp pe internet în decursul zilei fapt ce duce la efecte negative asupra stării de sănătate şi împiedică încadrarea acestora în alte activităţi mult mai utile. Prin urmare, am putea recomanda ca adulţii să monitorizeze timpul petrecut pe internet de către copii şi să implice elevii în activităţi extracurriculare (sport, dans, voluntariat etc.) în vederea dezvoltării unei personalităţi armonioase.