Contribuția cooperării moldo-franceze la modernizarea Republicii Moldova în baza modelului european
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
792 14
Ultima descărcare din IBN:
2024-03-20 15:50
SM ISO690:2012
COTILEVICI, Violeta. Contribuția cooperării moldo-franceze la modernizarea Republicii Moldova în baza modelului european. In: Integrare prin cercetare si inovare.: Științe sociale, Ed. 1, 8-9 noiembrie 2018, Chișinău. Chisinau, Republica Moldova: Centrul Editorial-Poligrafic al USM, 2018, SS, pp. 70-74.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Integrare prin cercetare si inovare.
SS, 2018
Conferința "Integrare prin cercetare și inovare"
1, Chișinău, Moldova, 8-9 noiembrie 2018

Contribuția cooperării moldo-franceze la modernizarea Republicii Moldova în baza modelului european


Pag. 70-74

Cotilevici Violeta
 
Universitatea de Stat din Moldova
 
 
Disponibil în IBN: 25 iunie 2019


Rezumat

În urma interviurilor realizate cu ambasadorul Franței în Republica Moldova [1] și cu directorul Alianței Franceze din Moldova și a Camerei de Comerț și Industrie Franța-Moldova [2], la moment, cooperarea bilaterală franco-moldavă este bună. Franța își dorește ca Republica Moldova să se bucure de succes. Aceasta este o formulă care poate să pară publicitară, dar în realitate autoritățile franceze doresc ca RM să realizeze reformele propuse de UE. Programele de cooperare dintre Franța și Republica Moldova sunt diverse și cuprind diferite domenii. În opinia ambasadorului, pe plan diplomatic există o relație foarte apropiată de afinitate și de comprehensiune. Datorită afinității istorice între Moldova și Franța, cooperarea culturală este fundamentală. Încă din secolul al XVIII-lea, secolul Luminilor, intelectualii francezi veneau deseori în această regiune, având contacte cu intelectualii și filozofii de aici. Există momente din trecut care sunt foarte importante pentru realitatea de azi. Rolul limbii franceze este unul major, fiind vorbită frumos și inclusă în sectorul public educativ de foarte mult timp. Franceza rămâne prima limbă de studiu în Republica Moldova, chiar dacă în ultimii ani cedează teren în faţa englezei. Astfel, 40% din elevii din Republica Moldova învață franceza. O bună parte din funcționarii moldoveni cunosc franceza, la fel și unii miniștri. Apropierea lingvistică ajută și la fortificarea relațiilor în alte domenii. Acest lucru facilitează colaborarea dintre cele două state, relațiile devenind privilegiate.În acest context, putem vorbi despre Francofonie, o posibilitate reală de apropiere de modelul european. Pe lângă accesul la diverse programe culturale şi educaţionale, apartenenţa la marea familie a statelor francofone reprezintă o cale pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. Corespondentul naţional pe lângă Organizaţia Internaţională a Francofoniei (OIF) din cadrul Ministerului de Externe I. Novac explică că afilierea la spaţiul francofon comun a creat o serie de oportunităţi de dezvoltare, prin implementarea numeroaselor proiecte culturale şi educaţionale. OIF a depăşit cadrul lingvistic, reprezentând o platformă eficientă de dialog în domenii prioritare, precum cel al drepturilor omului, democraţiei şi menţinerii păcii, protecţiei mediului, diversităţii culturale şi lingvistice, care oferă largi oportunităţi de promovare a intereselor Moldovei pe plan internaţional. Vicedirectorul Alianţei Franceze în Republica Moldova A. Cibotaru afirmă că prin francofonie, Moldova devine mai democratică, mai deschisă, mai tolerantă şi are o uşă suplimentară spre Europa, încă o cale pe care poate să se valorizeze şi să-şi reafirme ataşamentul faţă de valorile la care a aderat şi pe care le declară de la cele mai înalte tribune [3]. Parteneră și animatoare a francofoniei, Alianța Franceză din Moldova participă în mod activ la procesul de apropiere a Republicii Moldova de Uniunea Europeană [4]. Ambasadorul Franței în Republica Moldova citează trei exemple actuale de cooperare moldo-franceză, în trei domenii diferite. În domeniul cinematografiei, în ianuarie 2018, francezii au adus o copie a originalului unui film realizat de celebrul regizor V. Jereghi. În anii ’70, acest film a fost selecționat la Festivalul de la Cannes. Realizatorul filmului a pierdut originalul într-un incendiu și numai avea nicio amintire din acest film. Centrul Național Francez de Cinematografie a găsit în arhivă copia pe care au păstrat-o și pe care au înmânat-o realizatorului. Al doilea exemplu este prezența unui grup de specialiști francezi la Soroca pentru a echipa Cetatea Sorocii cu un sistem de audio-ghid pentru turiștii care vizitează acest loc, restaurat cu banii europeni. Al treilea exemplu, A. Guilhot, un arhitect celebru francez care iluminează monumentele din lumea întreagă, a venit la Chișinău, prezentând un proiect autorităților publice locale de la Chișinău pentru a ilumina municipalitatea și câteva edificii arhitecturale moldovenești. Cooperarea moldo-franceză ajută moldovenii să redescopere calitatea propriului lor patrimoniu cultural. Franța nu are pretenția de a ajuta singură RM în atingerea nivelului Europei de Vest. Acesta este un proiect comun european, de a ajuta moldovenii să adopte normele, practicile, guvernarea, care ar permite atingerea unui nivel de dezvoltare caracteristic țărilor europene. Un alt domeniu de cooperare moldo-franceză este Administrația publică, și anume, expertiza pe care o are Franța în acest sector. Franța are reputația de o bună administrație publică centrală și locală. Cooperarea economică moldo-franceză este, în același timp, vizibilă și importantă datorită celor patru companii franceze care sunt prezente în sectoarele cele mai strategice ale economiei. Orange – în domeniul telefoniei mobile și Internet, Société Générale – în domeniul bancar, Lafarge – prima fabrică de ciment din țară, Pentalog care oferă servicii informatice de calitate înaltă. Apoi, sunt o serie de întreprinderi mici și mijlocii. În total, sunt aproximativ 4 mii de locuri de muncă directe. Astfel, Franța este al cincilea investitor străin în RM. Investitorii francezi contribuie mult la dezvoltarea economică a Republicii Moldova, în sectoare destul de importante. Întreprinderea Lafarge produce mai mult de jumătate din producția de ciment existentă în Moldova. Orange – acoperă 70% din piața telefoniei mobile. Société Générale este a IV-a bancă din țară. Sunt întreprinderi noi care sosesc în țară, mai mici în sectorul serviciilor, asociind serviciile și tehnologiile digitale. Recent s-au deschis două întreprinderi noi care oferă prânzul angajaților. Acesta este un domeniu nou în care Franța este lider mondial. În 2018 a fost inaugurată o uzină de cablu electric pentru automobile care creează alte 200 de locuri de muncă. Sectoarele în care francezii ar putea găsi aici oportunități bune sunt variate. Ambasadorul Franței la Chișinău crede că sunt și alte oportunități, alte domenii în care întreprinderile franceze ar putea să contribuie la dezvoltarea economică a țării. Partea franceză ar vrea să sensibilizeze întreprinderile franceze pentru piața Republicii Moldova, care este mică, dar promite multe. Se planifică identificarea întreprinderilor franceze în Franța, dar și în România și Ucraina, pentru a investi în Republica Moldova. La sfârșitul anului 2017, Ambasadorul Franței la Chișinău, împreună cu președintele Camerei de Comerț francomoldave au fost la București unde au vorbit cu 20 de filiale ale întreprinderilor franceze în România. Unii reprezentanți de filiale au acceptat să vină să studieze posibilitățile de a investi în RM. Se planifică același lucru și la Kiev, în luna septembrie sau octombrie 2018. Comerțul bilateral între Franța și Moldova reprezintă în total 100 mil. de euro. În Republica Moldova există avantajul de a vinde produsul francez și, fără îndoială, că pe viitor RM va profita și mai mult de deschiderea pieței europene, datorită Acordului de Liber Schimb semnat cu UE. În opinia ambasadorului Franței în RM, pe viitor, relațiile economice moldo-franceze se vor consolida. În opinia directorului Camerei de Comerț și Industrie FranțaMoldova, pentru ca țara să fie atractivă pentru investitori, trebuie de lucrat asupra imaginii, care a fost destul de afectată de corupție, furtul miliardului, migrație. Indicatorii economici sunt buni. Adevărata problemă de astăzi este rolul resurselor umane. Faptul că oamenii părăsesc țara este o stare de îngrijorare. Nu este necesar ca Republica Moldova să facă exact ca și UE, să se asemene întru totul. Dacă e să vorbim despre Acordul de Asociere RM-UE, se cere Republicii Moldova să respecte o legislație obligatorie din partea UE. Misiunea de a integra, în totalitate, legislația UE este practic imposibilă pentru Republica Moldova. Există sectoare prioritare, în primul rând, se cer reforme în justiție. Odată ce justiția va deveni independentă, va fi realizat o bună parte din Acordul de Asociere RM-UE: statul de drept, respectarea libertății de exprimare, pluralitatea mass-mediei, respectarea drepturilor omului etc. Colaborarea în diverse domenii, experienţa interacţiunii acumulată până în prezent, simpatia reciprocă dintre popoarele Moldovei şi Franţei, activitatea comună în cadrul OIF, cât și în cadrul altor organizaţii regionale, europene şi internaţionale, determină perspectivele de dezvoltare a parteneriatului moldo-francez. Realizările obținute până acum în cadrul cooperării moldofranceze ar putea reprezenta un început pentru modernizarea țării în baza modelului european.