Articolul precedent |
Articolul urmator |
517 1 |
Ultima descărcare din IBN: 2019-03-26 23:36 |
SM ISO690:2012 PERCIUN, Ana. Microbiologia și diagnosticul maladiilor post-streptococice: glomerulonefrita post-streptococică, febra acută reumatică. In: Culegere de rezumate științifice ale studenților, rezidenților și tinerilor cercetători, 21 iunie 2017, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: CEP ”Medicina”, 2017, p. 57. ISBN 978-9975-3168-4-2. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Culegere de rezumate științifice ale studenților, rezidenților și tinerilor cercetători 2017 | ||||||
Conferința "2017 - Anul „Nicolae Testemițanu”" Chișinău, Moldova, 21 iunie 2017 | ||||||
|
||||||
Pag. 57-57 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Introducere. Cercetările privind proteinele implicate în patogeneza GNPS au relevant existența proteinelor NAPLr și SPEB. Alte studii au demonstrat o predispoziție genetică în apariția febrei acute reumatice după suportarea unui episod de faringită streptococică. Scopul lucrării. A actualiza cunoștințele curente referitor la rolul proteinelor S. pyogenes și a particularităților genetice ale gazdei ce favorizează apariția Glomerulonefritei post-streptococice și FAR. Material şi metode. Utilizând literatura din ultimii 10 ani, am cercetat implicarea proteinelor S.pyogenes în mecanismul patogen al maladiilor post-streptococice și predispoziția gazdei în apariția FAR. Rezultate. Unul dintre mecanismele patogene ale GNPS constă în activarea și menținerea activității proteolitice a plasminei de către NAPLr și SPEB, prin protecția ei de inhibitorii fiziologici ca α2-antiplasmina. În rezultat, leziunile la nivel glomerular sunt determinate fie de acțiunea proteolitică directă a plasminei, fie indirect prin activarea de către plasmină a metalo-proteazelor care degradează proteinele matricei extracelulare. Un tablou de altă de natură se determină în dezvoltarea FAR, ce apare la doar 0,3-3% din pacientii care au suportat faringită streptococică. Anumite alele ale HLA clasa II și polimorfismul mononucleotidic în gene ca TLR2, MBL2, FCN2 ș.a., care codifică proteinele implicate în activarea răspunsului imun, sunt asociate cu predispunerea la FAR. Concluzii. Din varietatea de proteine exprimate pe suprafața S. pyogenes, NAPLr și SPEB joacă un rol major în dezvoltarea glomerulonefritei asociate cu infecția streptococică. Predispoziția de a dezvolta FAR este asociată cu anumite alelele ale HLA clasa II și polimorfismul mononucleotidic al mai multor gene legate de activarea răspunsului imun. |
||||||
Cuvinte-cheie proteinele S. pyogenes, GNPS, predispoziţie genetică, FAR |
||||||
|