Introducere: Endometrioza cicatricei postoperatorii (ECP) este o patologie rară, diagnosticul fiind adesea dificil și în mare parte dependent de simptomatologia ciclică. Material și metode: Studiul se bazează pe analiza retrospectivă a 34 de cazuri de ECP supuse tratamentului chirurgical în perioada 1991–2017. Vârsta pacientelor a variat între 22-44 de ani, în mediu fiind de 30,1±0,9 ani (95% CI:28,23-32,06). Rezultate: Aspectele imagistice ale ECP au inclus: formațiuni ovoide hipoecogene, neomogene, contur neregulat hiperecogen. Dimensiunile ECP la examenul ultrasonografic au variat de la 3,6 mm până la 48,7 mm, dimensiunea maximă fiind de 23,9±2,7 mm (95% CI:18,25–29,45), iar cea minimă de 15,9±2,1 mm (95% CI:11,65–20,18). Caracteristicile dopplerografice au variat în funcție de dimensiunile endometrioamelor: la cele mici cu absența fluxului sau o vascularizare nesemnificativă la periferie, la cele de dimensiuni mari – cu prezența vascularizării la periferie și în centrul formațiunii cu un grad diferit de intensitate. Diametrul vasului aferent a constituit – 1,4±0,2 mm. A fost utilizat scorul dopplerografic: 0 puncte – vascularizare absentă (n=1, 8.3%); 1 punct – vascularizare slabă (n=7, 63.6%); 2 puncte – vascularizare medie și majoră (n=4, 36.4%). Gradul mediu de vascularizare a fost de 1,4±0,2 puncte. Concluzii: Metodele imagistice dețin un rol important în stabilirea diagnosticului preoperator cu determinarea gradului de extindere a procesului în țesuturi. În cazul suspiciunii de ECP, îndeosebi în lipsa simptomatologiei ciclice, este necesar de inclus ultrasonografia cu examen Doppler în algoritmul diagnostic.