Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
24 0 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
616.233-007.272-036.12:616.131-008 (2) |
Patologia sistemului respirator. Tulburări ale organelor de respiraţie (777) |
Patologia sistemului circulator, a vaselor sanguine. Tulburări cardiovasculare (1025) |
SM ISO690:2012 MARTÎNIUC, Constantin, PISARENCO, Serghei, LEVODEANSCHI, Olga. Estimarea corelației între hipertensiunea pulmonară și parametrii clinico-funcționali la pacienții cu bronhopneumopatie obstructivă cronică. In: Moldovan Medical Journal, 2018, nr. 61(S_RMI), p. 86. ISSN 2537-6373. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Moldovan Medical Journal | ||||||
Numărul 61(S_RMI) / 2018 / ISSN 2537-6373 /ISSNe 2537-6381 | ||||||
|
||||||
CZU: 616.233-007.272-036.12:616.131-008 | ||||||
Pag. 86-86 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Introducere: Hipertensiunea pulmonară (HP) este o complicație nefavorabilă la pacienții cu bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC). Studiul a avut ca scop evaluarea corelației între HP şi parametrii clinico-funcționali în BPOC. Material şi metode: Au fost examinați 156 de pacienți cu BPOC (conform standardului GOLD) cu vârsta între 40-70 de ani (media 50,5±4,34 ani) şi durata medie a maladiei de bază de 12,5±5,54 ani, cu utilizarea metodelor imagistice medicale (EcoCG, Duplex ultrasonor, fotopletismografie și CT). Rezultate: S-a relevat corelarea semnificativă şi fidelă între HP şi timpul de accelerare a fluxului sistolic în tractul de ejecție al ventriculului drept (r=0,925, p=0,0001), gradul de regurgitare tricuspidă (r=0,46, p=0,0001), DLCOc (r=0,35, p=0,0055) şi volumul alveolar (r=0,66, p=0,001). Grosimea peretelui anterior al ventriculului drept şi diametrul telediastolic al ventriculului drept se arată în corelație directă semnificativă cu presiunea sistolică în artera pulmonară (PsistAP): r=0,404, p=0,0001 şi, respectiv, r=0,359, p=0,0001. Gradul insuficienței respiratorii, gradul insuficienței cardiace, intensitatea dispneei (mMRC), fracția de ejecție a ventriculului stâng, durata efortului fizic şi indicele spirometric VEMS s-au corelat semnificativ cu PsistAP şi PmedAP (p<0,001). Pentru pronosticul vital şi supraviețuirea pacienților cu BPOC sunt de importanță majoră legăturile semnificative depistate între funcția endotelială, indicatorii de rigiditate arterială şi PsistAP. Concluzii: Cel mai mare coeficient de corelare s-a constatat între HP şi timpul de accelerare a fluxului sistolic în tractul de ejecție al ventriculului drept, gradul de regurgitare tricuspidă, DLCOc şi volumul alveolar. S-au relevat interconexiuni ale hiperinflației pulmonare cu remodelarea arterelor pulmonare, precum şi cu apariția semnelor certe de HP. |
||||||
Cuvinte-cheie hipertensiune pulmonara, BPOC, imagistica medicală, parametri clinico-funcționali |
||||||
|