Introducere. Hiperemeza sarcinii este asociată cu diverse efecte adverse, astfel impactul acestora asupra rezultatelor perinatale, neonatale devine discutabila. S-a raportat asocierea hiperemezei cu greutate mai mică la naștere, vârste gestaționale mica la naștere, rată mai mare de naștere prematură și deces perinatal. Scopul lucrării. Evaluarea rezultatelor perinatale: termenul sarcinii, masa la naștere a nou născutului, scor Apgar obținute din mame cu disgravidie de prim trimestru din Republica Moldova. Material și metode. Studiu retrospectiv observațional caz-martor orientat spre studierea factorilor de risc ai disgravidiei de prim trimestru. Pentru cercetarea au fost create două loturi: lotul de cercetare –198 femei gravide cu hiperemeza sarcinii și lotul de control – de femei gravide fără hipermeza sarcinii. Analiza datelor sa efectuat în baza datelor extrase din fișele medicale și analizate în EXCEL. Rezultate. Nu au existat diferențe statistice în ceea ce privește virstamedie, paritate, numărul de sarcini între două grupuri. Nou-născuții din sarcini cu hiperemeza sarcinii au avut greutatea la naștere similară (3.121,5±595,4 vs. 3.164±664,5 g) și vârsta gestațională (38,1±2,3 vs. 38,1±2,6 săptămâni), p = 0,6917 și respectiv 0. Nu au fost găsite diferențe statistic semnificative în ratele de naștere cu greutate mica la naștere, naștere prematură, preeclampsie între două grupuri (p > 0,05). Comparând scorurile Apgar la 1 și 5 min, nu au existat diferențe semnificative statistic între două grupuri. Concluzii. Diferențe semnificative statistice pentru vârsta medie de gestație și masa nou născuților si scorul Apgar obținut la 1 și 5 minute de la naștere nu se constata. Importanța clinică a acestor constatări semnificative statistic este, destul de limitată și necesită investigații suplimentare.

Background. Hyperemesis is associated with various adverse effects, thus their impact on perinatal, neonatal outcomes becomes doubtful. The previous data reported that hyperemesis gravidarum is associated with lower birthweights, shorter gestational ages at birth, higher rate of preterm birth and perinatal death. Objective of the study. Investigate the associations between hyperemesis gravidarum and adverse pregnancy and neonatal outcomes. Material and methods. Retrospective observational case-control study aimed at studying the risk factors of hyperemesis gravidarum. Two groups were created for the research: the research group – 198 pregnant women with hyperemesis gravidarum and the control group – pregnant women without hyperemesis gravidarum. Data analysis was performed based on data extracted from medical records and analyzed in EXCEL Results. There were no statistical differences in the mean of age, parity, the number of pregnancy between two groups. The newborns from pregnancies with hyperemesis gravidarum had similar birth weight (3,121.5±595.4 vs. 3,164±664.5 g) and gestational age (38.1±2.3 vs. 38.1±2.6 weeks), p = 0.67 and 0.91, respectively). No statistical significant differences were found in the rates of SGA birth, preterm birth, preeclampsia, and adverse fetal outcome between two groups (p > 0.05). Comparing the Apgar scores at 1 and 5 min, there were no statistically significant differences between two groups. Conclusion. Statistically significant differences were not found for the average gestational term, the weight of the newborns and the Apgar score obtained at one and five minutes after birth. The clinical significance of these date findings is limited and requires further investigation