Articolul precedent |
Articolul urmator |
![]() |
![]() ![]() |
![]() MORARU, Olga, CRIVCEANSCAIA, Larisa. Impactul indirect al infecției cu sarscov- 2 la nou-născuții prematuri. In: Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță, Ed. 1, 18-20 octombrie 2023, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: 2023, p. 563. ISSN 2345-1476. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță 2023 | ||||||
Conferința "Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță" 1, Chişinău, Moldova, 18-20 octombrie 2023 | ||||||
|
||||||
Pag. 563-563 | ||||||
|
||||||
![]() |
||||||
Rezumat | ||||||
Introducere. Impactul indirect al infecției materne cu SARS-CoV-2 asupra nou-născutului este puțin caracterizat, dar poate fi considerabil. Placentele de la pacientele infectate prezintă modificări inflamatorii, trombotice și vasculare, ceea ce sugerează că natura inflamatorie a infecției cu SARS-CoV-2 în timpul sarcinii ar putea provoca evenimente obstetrice și neonatale adverse. Scopul lucrării. Analiza comparativă a statutului clinic la prematurii născuți din mame COVID-19 pozitive la naștere. Material și metode. În cadrul studiului retrospectiv au fost analizate 53 de cazuri a nou-născuților prematuri, născuți din mame COVID-19 pozitive la naștere, internați în secția de Reanimare și Terapie Intensivă nou-născuți a IMC. În dependență de termenul de gestație, prematurii au fost repartizați în 2 loturi: I lot a inclus n-n ≤34 s.g. (61,5%), II lot - n-n >34 s.g. (38,5%). Rezultate. În studiul efectuat s-a stabilit că în I lot de studiu au fost 53,1% plasați la VAP; 31,2% plasați la nCPAP; 15,7% O2 independenți; 87,5% cu pneumonie; 28,1% cu corioamnionită; 59,3% cu retard de creștere intrauterină. În al II lot de studiu au fost 19,04% plasați la VAP; 52,3% plasați la nCPAP; 28,6% O2 independenți; cu pneumonie 76,1%; cu corioamnionită 23,8%; 33,3% cu retard de creștere intrauterină. Asocierea COVID-19 a mamei cu corioamnionita a avut un impact clinic negativ, fiind un factor important care determină infecție intrauterină și pneumonie, afectând evoluția postnatală a nou-născutului. Concluzii. Analiza fișelor a identificat un impact negativ mai pronunțat la n-n ≤34 s.g. Studiul efectuat a demonstrat afectarea indirectă a SARS-CoV-2 matern în timpul sarcinii, care a condus la naștere prematură și la complicațiile ulterioare. Expunerea la inflamația intrauterină și la modificările placentare ar putea duce, de asemenea, la defecte multisistemice pe termen lung la nou-născuții expuși. |
||||||
Cuvinte-cheie COVID-19, prematur, retard de creștere intrauterină., COVID-19, Premature, intrauterine growth retardation. |
||||||
|