Vezica urinară hiperactivă la femei: o analiză a corelației dintre parametrii urodinamici și aspectele psihoemoționale
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
101 2
Ultima descărcare din IBN:
2024-05-11 12:40
SM ISO690:2012
IVANOV (LITOVCENCO), Mihaela, CROITOR, Olga. Vezica urinară hiperactivă la femei: o analiză a corelației dintre parametrii urodinamici și aspectele psihoemoționale. In: Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță, Ed. 1, 18-20 octombrie 2023, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: 2023, p. 488. ISSN 2345-1476.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță 2023
Conferința "Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță"
1, Chişinău, Moldova, 18-20 octombrie 2023

Vezica urinară hiperactivă la femei: o analiză a corelației dintre parametrii urodinamici și aspectele psihoemoționale

Overactive bladder: an analysis between urodynamic values and psychoemotional aspects


Pag. 488-488

Ivanov (Litovcenco) Mihaela, Croitor Olga
 
Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“
 
 
Disponibil în IBN: 15 ianuarie 2024


Rezumat

Introducere. Vezica hiperactivă este un sindrom care constă în simptome de urgență urinară, cu sau fără incontinență de urgență, adesea asociate cu frecvență urinară crescută și nocturie, în absența unei cauze patologice. Comparativ cu bărbații, femeile au o susceptibilitate mai mare de a dezvolta simptome de vezică hiperactivă și, în plus, femeile au o prevalență crescută de depresie și anxietate în comparație cu bărbații. Obiectivul studiului. Scopul acestui studiu a fost de a determina interrelația dintre simptomele de vezică hiperactivă, indicii psihoemoționali, valorile urodinamice și calitatea vieții. Materiale și metode. S-a efectuat un studiu clinic retrospectiv pe 28 de pacienți cu simptome de vezică hiperactivă utilizând datele disponibile din revizuirile de fișe medicale. Toți pacienții au completat un chestionar ICIQ-OAB, un jurnal de urinare de 24 de ore și un chestionar privind calitatea vieții legată de sănătate. Starea psihoemoțională a fost evaluată utilizând chestionarele PHQ-9 (Chestionarul de Sănătate al Pacientului) și GAD-7 (Forma scurtă a Tulburării Generale de Anxietate) și s-a analizat nivelul tulburării de stres utilizând chestionarul PTSD (Chestionarul pentru Tulburarea de Stres Posttraumatic). Rezultate. La pacienții cu schimbări ușoare până la moderate ale dispoziției, s-a constatat o diferență statistic semnificativă, demonstrând o presiune maximă detrusorială mai mare (p<0,05) în comparație cu pacienții fără tulburări psihologice (62,95±42,48 cmH2O). Prezența activității detrusorului confirmată prin teste urodinamice a fost corelată pozitiv (R2 = 0,86) cu prezența anxietății ușoare în 50% dintre cazuri și a schimbărilor de dispoziție în 35,7% dintre cazuri. Concluzii. Compararea parametrilor psihometrici cu rezultatele clinice și urodinamice a relevat o asociere între scorurile GAD-7 și PHQ-9 și activitatea detrusorului. Schimbările ușoare și moderate ale dispoziției și anxietății sunt prevalente la femeile cu vezică hiperactivă și se corelează cu severitatea simptomelor de vezică hiperactivă, activitatea detrusorului și cu tot ceea ce influențează calitatea vieții.

Background. Overactive bladder is a syndrome characterized by symptoms of urinary urgency, with or without urinary urgency incontinence, often associated with increased urinary frequency and nocturia, in the absence of a pathological cause. Compared to men, women have a higher susceptibility to develop overactive bladder symptoms, and in addition, women have a higher prevalence of depression and anxiety compared to men. Objective of the study. The aim of this study was to determine the correlation between overactive bladder symptoms, psychosocial indices, urodynamic values, and quality of life. Materials and methods. A retrospective clinical study was conducted on 28 patients with overactive bladder symptoms using the available data from medical records reviews. All patients completed an ICIQ-OAB questionnaire, a 24-hour urinary diary, and a health-related quality of life questionnaire. The psychosocial status was evaluated using the PHQ-9 (Patient Health Questionnaire) and GAD-7 (Generalized Anxiety Disorder) questionnaires, and the level of stress disorder was analyzed using the PTSD (Posttraumatic Stress Disorder) questionnaire. Results. In patients with mild to moderate mood changes, a statistically significant difference was found, demonstrating a higher maximum detrusor pressure (p<0.05) compared to patients without psychological disorders (62.95±42.48 cmH2O). The presence of detrusor activity confirmed by urodynamic tests was positively correlated (R2 = 0.86) with the presence of mild anxiety in 50% of cases and mood changes in 35.7% of cases. Conclusions. Analyzing psychometric parameters, clinical and urodynamic results revealed an association between GAD-7 and PHQ-9 scores and detrusor activity. Mild to moderate mood and anxiety changes are prevalent in women with overactive bladder and are correlated with the severity of overactive bladder symptoms, detrusor activity, and factors influencing quality of life.

Cuvinte-cheie
hiperactiv, vezică urinară, urodinamică, anxietate, stress.,

Overactive, urinary bladder, urodynamics, anxiety, stress.