Malaria în india. tendințe si perspective
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
138 0
SM ISO690:2012
BHATNAGAR, Ketaki, COJOCARU, Stela, MICȘANSCHI, Pavel, MAXIMCIUC, Mirabela. Malaria în india. tendințe si perspective. In: Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță, Ed. 1, 18-20 octombrie 2023, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: 2023, p. 154. ISSN 2345-1476.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță 2023
Conferința "Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță"
1, Chişinău, Moldova, 18-20 octombrie 2023

Malaria în india. tendințe si perspective

Malaria in india. trends and perspectives


Pag. 154-154

Bhatnagar Ketaki, Cojocaru Stela, Micșanschi Pavel, Maximciuc Mirabela
 
Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“
 
 
Disponibil în IBN: 28 decembrie 2023


Rezumat

Introducere. India a înregistrat mari progrese în reducerea endemicității malariei. Eforturile programului anti-malaric au dus la îmbunătățirea situației în 80% populație, majoritatea cazurilor și deceselor fiind raportate în regiunile nord-estice. Scopul lucrării. A înțelege etapele strategice făcute de autoritățile din India în combaterea malariei, cât și provocările în implementarea programelor de combatere a paludismului. Material și metode. Sinteză narativă a literaturii de specialitate în baza articolelor cu acces deschis și bazelor de date relevante. Rezultate. În India, numărul cazurilor de malarie a scăzut cu 85%, iar al deceselor cu 83% în perioada anilor 2015-2022. Malaria este provocată în principal de P.falciparum și P.vivax. Politicile implementate constau în măsuri sociale, economice și politice bazate pe 6 strategii principale: 1) Detectarea precoce și tratamentul prompt, inclusiv accesul facil la medicamente oferite de centrele rurale de distribuție și cele tratare a febrei; Clorochina fiind utilizată în P.vivax, și derivatele de artemisină sau Quinine pentru cazurile severe și complicate; 2) Controlul chimic și biologic al transmițătorilor, inclusiv prin pulverizarea reziduală interioară a insecticidelor, cât și folosirea peștilor larvivori; 3) Aplicarea măsurilor profilactice personale, inclusiv a plaselor de pat îmbibate cu insecticide de durată; 4) Implicarea activă a societății; 5) Managementul resurselor de mediu; 6) Supravegherea eficientă a programelor anti-malarie. Concluzii. Principalele provocări în combaterea malariei sunt: suprapopularea; migrația crescândă a persoanelor din medii socio-culturale diferite, în special din regiuni cu diferită endemicitate a malariei; persistența portajului asimptomatic; creșterea rezistenței la insecticide și la medicamente anti-malarice; insuficiența personalului medical cu experiență; probleme de raportare.

Background. India has made impressive progress in reducing malaria endemicity. The planned and determined efforts of the anti-malaria program in India led to an improvement malaria situation in 80% of the population, with the majority of cases and deaths being reported from the north-eastern states. Objective of the study. To realize the steps made by authorities on the way to a malaria-free country, and the challenges in implementing of the anti-malaria programs. Materials and methods. Literature review on open access articles and data information relevant to the study. Results. In India, the number of malaria cases declines by 85% and of death by 83% from 2015 to 2022. Malaria P.falciparum and P.vivax are the most prevalent. Policies implemented by the authorities consist of the interconnections of the social, economic, and political measurements based on the 6 main strategies: 1) Early detection and prompt treatment, including easy access to quality anti-malarial drugs offered by rural Drug Distribution Centres and Fever Treatment Depots; Chloroquine being used for P.vivax treatment, and artemisine derivates or Quinine for severe and complicated cases; 2) Chemical and biological vector control, including indoor residual spray coating on the surfaces and use of larvivorous fish; 3) Personal prophylactic measures in communities, including long-lasting insecticide bednets; 4) Active society involvement; 5) Management of the environmental source; 6). Efficient surveillance of antimalaria programs. Conclusion. The main challenges that meet India are its great population range; high migration of people with different socio-cultural backgrounds across regions with distinctive malaria endemicity; the persistence of asymptomatic carriers; the increment of insecticide and drug resistance; unavailability of experienced medical staff; reporting problems.

Cuvinte-cheie
malaria, India, OMS, ghiduri.,

malaria, India, WHO, Guidelines