Rolul porumbului în sistemul culinar al moldovenilor
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
276 15
Ultima descărcare din IBN:
2024-03-25 23:44
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
392.81:631.15 (1)
Obiceiuri, datini privind viața particulară (264)
Conducerea și organizarea fermelor (493)
SM ISO690:2012
TABUNȘCIC, Olga, BABCENCO, Coralia. Rolul porumbului în sistemul culinar al moldovenilor. In: Tradiţii şi procese etnice, Ed. Ediţia a 4-a, 30 martie 2023, Chişinău. Chişinău: Notograf Prim, 2023, Ediția 4, p. 52. ISBN 978-9975-84-188-7.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Tradiţii şi procese etnice
Ediția 4, 2023
Conferința "Simpozionul internaţional de etnologie:"
Ediţia a 4-a, Chişinău, Moldova, 30 martie 2023

Rolul porumbului în sistemul culinar al moldovenilor

CZU: 392.81:631.15

Pag. 52-52

Tabunșcic Olga, Babcenco Coralia
 
Colegiul Naţional de Comerţ al ASEM
 
Proiecte:
 
Disponibil în IBN: 31 iulie 2023


Rezumat

Analiza bucătăriei tradiţionale din Republica Moldova impune cercetarea modului în care se combină materiile prime, condimentele şi mirodeniile, studierea tradiţiilor şi tehnicilor culinare specifice populaţiei arealului moldovenesc. Dacă la baza sistemului alimentar al moldovenilor stă o varietate de reguli generale valabile, diversificarea vine din aşezarea geografică a Republicii Moldova, din influenţele istorice şi impactul social. Modul de alimentare al moldovenilor, ca şi al altor popoare, se schimbă continuu, iar abordarea acestei teme vizavi de istorie, cultură şi tradiţie este pe cât de actuală, pe atât, de importantă. Evenimentele istorice au contribuit la apariţia în cultura mai multor popoare, respectiv şi în cultura moldovenilor, a noi plante, care s-au înrădăcinat treptat şi au fost introduse în alimentaţie. Un exemplu concluziv este porumbul, cereală apărută la sfârşitul secolului al XVII-lea şi care a înlocuit în alimentaţia moldovenilor meiul – o cereală autohtonă hrănitoare, dar slab productivă. În ce privește istoricul porumbului pe teritoriul spaţiului românesc, este interesant de menţionat denumirile acestei plante. Astfel, în Moldova şi Bucovina se mai numeşte „popuşoi”, în Muntenia – „porumb”, iar în Transilvania – „cucuruz”. La moldoveni, modul pastoral de pregătire a cerealelor, precum fiertura de mei, apoi de porumb, urmate de mămăligă, turtă de mălai şi pâine de cereale amestecate au fost baza alimentaţiei de fiece zi. Identificarea preparatelor în componenţa cărora este inclus porumbul, ce constituie subiect al bucătăriei tradiţionale a moldovenilor, precum şi a metodelor de prelucrare a acestora sunt obiectivele studiului în cadrul Programului de Stat 20.8009.0807.17 REVICULT, reţetele fiind selectate din Republica Moldova şi analizate comparativ cu cele cunoscute în România. Tendinţa generală ţine de abordare ştiinţifică, sistemică, cu elaborarea de metode specifice şi adoptarea unei terminologii adecvate temei de cercetare. Metodologia de cercetare presupune mijloace de analiză, sinteză şi interpretare a informaţiilor cu privire la identificarea preparatelor moldoveneşti în componenţa cărora se include porumbul, metodele de prelucrare a acestora şi cercetarea factorilor sociali, culturali şi spirituali care personalizează rolul şi locul porumbului în sistemul culinar al moldovenilor.

Cuvinte-cheie
porumb, bucătărie tradiţională, mămăligă, mălai