Categoria de vârstă a tinerilor este mai puțin implicată în obiceiurile de naștere și cele de înmormântare, în comparație cu participarea acestora în cadrul obiceiurilor de nuntă, ce fac parte, de asemenea, din obiceiurile de familie (nu ne referim la subcategoria copiilor și cea a adolescenților, ce reprezintă, la fel ca subcategoria tinerilor, componente ale categoriei generale a tinerilor). Sunt atestate, totuși, anumite secvențe ale obiceiurilor de naștere și ale celor de înmormântare care solicită sau oferă posibilitatea de implicare protagonistă sau chiar exclusivă a tinerilor. Deoarece nașterea și moartea sunt fenomene ce țin de trecerea dintr-o lume în alta, conform mentalității tradiționale se consideră că respectivele circumstanțe ar putea înlesni și tangența celor vii cu alte lumi. Astfel, pe parcursul derulării obiceiurilor de naștere și ale celor de înmormântare sunt desfășurate unele practici de previziune sau modelare a sorții. Fetele mari, de exemplu, își pot afla ursitul dacă dorm noaptea în casa unei lăuze (de obicei vecină, rudă sau prietenă) după ce aceasta a născut, adică în perioada când vin ursitoarele pentru a-i ursi nou-născutului. Se crede că lăuzei i s-ar putea arăta în vis cine este ursitul fiecăreia dintre aceste fete. Tinerii, mai ales flăcăii / feciorii, sunt așteptați în nopțile de priveghi la mort. Prezența lor (ca reprezentanți ai categoriei de vârstă cu cel mai înalt potențial energetic) în casa celui decedat, unde abundă energiile pasive, iar timpul nocturn le intensifică, este necesară pentru diluarea mediului energetic pasiv. Se zice, că prin glume și acțiuni umoristice ei înveselesc chiar și răposatul. Vom menționa, că multe dintre jocurile practicate la priveghi comportă profunde semnificații mitologice, actualmente mai puțin cunoscute. Flăcăii pot participa la săpatul gropii pentru înmormântare, la ducerea sicriului, a crucii etc. Cea mai complexă participare le revine flăcăilor și fetelor mari la înmormântarea tinerilor necăsătoriți.