Produsele secundare agroalimentare sunt generate de-a lungul lanțului de producție. O reducere semnificativă sau o mai bună gestionare a acestora ar putea îmbunătăți securitatea alimentară și spori sustenabilitatea agriculturii. Majoritatea deșeurilor agroindustriale conțin macro- și micronutrienți precum și compuși bioactivi care ar putea avea o valoare adăugată semnificativă, aceștia pot fi extrași și utilizați drept aditivi alimentari sau pentru fabricarea de ambalaje active și inteligente. În cadrul proiectului transfrontalier Republica Moldova – România 2SOFT/1.2/83 „Recuperarea inteligentă a deșeurilor industriale agroalimentare, INTELWASTES” (https://intelwastes.utm.md), finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Operațional Comun România – Republica Moldova 2014–2020 – https://ro-md.net/ a fost elaborat un Ghid de bune practici. Obiectivul acestui Ghid este familiarizarea beneficiarilor – firme de prelucrare a strugurilor, fructelor si legumelor cu oportunitatea si regulile de baza pentru colectarea deșeurilor industriale agroalimentare horticole, conservarea funcționalității acestora, recuperarea compușilor bioactivi și compostarea deșeurilor biodegradabile. Ghidul a fost elaborat cu argumentarea beneficiilor pentru mediu și sănătate, modelând astfel un comportament responsabil și o viziune corectă asupra organizării unui sistem de management eficient al deșeurilor industriale agroalimentare. Un chestionar referitor la oportunitățile de valorificare a deșeurilor agroalimentare a fost aplicat la 263 de consumatori din estul României (116) și Republica Moldova (147). Populația ambelor țări este preocupată de sortarea deșeurilor: problemă majoră (25%), moderată (30%), puțin îngrijorată (22%), nu știu (12%) și deloc (11%). Majoritatea (82%) consideră că este absolut necesară înăsprirea responsabilității pentru depozitarea deșeurilor agroindustriale în locuri nedestinate, 67% apreciază că tratarea deșeurilor agroindustriale este foarte importantă, iar 25% – moderată. Astfel, valorificarea avansată a deșeurilor industriale agroalimentare este o aspirație generală a majorității populației. Dar implementarea Ghidului de bune practici depinde de mai mulți factori: logistică, capacitățile tehnologice existente etc. În general, întreprinderile de prelucrare primară a strugurilor, fructelor și legumelor sunt mici și mijlocii, iar clasificarea și colectarea deșeurilor sunt dificil de realizat fără sprijin inteligent. Companiile ar putea folosi inteligența artificială pentru a discrimina între tipurile de deșeuri agroalimentare și pentru a proiecta calea optimă. Asigurarea colaborării efective între toți actorii implicați prin intermediul algoritmilor de inteligență artificială ar permite abordarea diferitelor provocări specifice, reducerea pierderii componentelor bioactive și diminuarea impactului asupra mediului.