Viziunea sovieticilor privind modul nou de viață s-a extins și asupra monumentelor de for public. Politica bolșevicilor în domeniul demolării sau ridicării monumentelor a fost expusă de V.I. Lenin la foarte scurt timp după luarea puterii de stat în Rusia. La 12 aprilie 1918 V. Lenin, A. Lunacearski și I. Stalin au semnat decretul „Cu privire la monumentele Republicii”, în care au indicat ce monumente trebuie distruse și ce monumente trebuie ridicate. V. Lenin a considerat că arta monumentală este unul din cele mai importante mijloace de propagandă a ideologiei comuniste. V. Lenin personal a asistat la demolarea Crucii comemorative, ridicate în curtea Kremlinului în memoria cneazului Serghei Alexandrovici, omorât de un terorist, dar și la dezvelirea monumentelor noi, K. Marx și F. Engels, de ex., în noiembrie 1918. Practica demolării monumentelor considerate „vechi” și dezvelirii celor „noi” s-a încetățenit puternic în perioadele următoare. În august 1944 URSS a reanexat Basarabia și a restabilit RSSM. Basarabenii au fost „absorbiți” de practicile regimului stalinist, inclusiv privind demolarea și ridicarea monumentelor. După înglobarea RSSM în URSS noile autorități au distrus monumentele ridicare de băștinași (de ex., Turnul Dezrobirii la Chișinău, dar și bustul lui A. Donici etc.) și au dat dovadă de perseverență în ridicarea monumentelor ce propagau ideologia comunistă, „eroi” și fani ai Puterii sovietice, simboluri ale Armatei roșii (tancuri, tunuri, chipuri de ostași etc.). În foarte multe cazuri monumentele nu au avut nimic în comun cu realitățile, ci s-au bazat pe legende sau informații neverificate. Odată cu dizolvarea URSS (1991), și cu promovarea politicii de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, se accentuează problema monumentelor ce poartă mesajul ideologic comunist, păstrate masiv în orașele, satele, dar și alte locuri din Republica Moldova. Propunem elaborarea și aprobarea unui program de stat privind adunarea lor într-un singur loc și deschiderea unui Muzeu în aer liber.