Situl arheologic de pe terasa superioară a râului Moldova, din zona satului Roşiori, comuna Dulceşti, judeţul Neamţ, cuprinde trei niveluri de locuire, din secolele V – IV a.Chr., II – III p.Chr. şi VI – VII p.Chr. Ultimele două locuiri sunt mai intense, însă doar pentru primele două, în nivelul de călcare, dar şi în complexe arheologice (locuinţe, gropi) s-au găsit vase fragmentare (unele restaurate parţial), care aveau perforaţii, una sau mai multe. Forma perfect rotundă a acestora indică utilizarea unui obiect din os sau fier care să permită o acurateţe deosebită în executarea lor. Uneori, perforaţiile sunt dispuse perechi, două câte două, având aceleaşi dimensiuni (diametru de 2-3mm). Pentru nivelul cel mai vechi de locuire, cel getic, fragmente perforate şi un vas (restaurat parţial, fig. I/1a-1b) s-au găsit în locuinţe, mai puţin în strat, însă pentru locuirea dacilor liberi, acestea sunt prezente atât în gropi (fig. I/2a-2b), locuinţe (fig. I/3), dar şi în nivel. Pentru secolele V – IV a.Chr. sunt perforate vasele modelate cu mâna, iar în cazul secolelor II – III p.Chr., perforaţii întâlnim atât pe vase lucrate cu mâna, dar mai ales pe cele executate la roată, ultimele fiind costisitoare şi mai greu de procurat. Această ultimă explicaţie poate fi şi o cauză a perforării, cu scopul reparării recipientelor făcute la roată. Dacă perforaţiile perechi puteau servi în scop reparator, cele singulare aveau altă folosinţă, fie cu rol decorativ (când găsim una singură), fie când sunt două, dispuse simetric, puteau servi la agăţarea vasului (gol, plin) cu ajutorul unui cârlig, frânghie etc. Metoda perforării vaselor de lut este specifică Antichităţii, situaţie observată inclusiv la recipientele de bronz, fier, care trebuiau reparate, prin nituire. Vase de lut perforate sunt întâlnite încă din perioada hallstattiană, practică ce se încheie spre finele secolului al IV-lea p.Chr. În cultura Costişa-Botoşana-Hansca, această metodă dispare, întrucât vasele din secolele V – VII p.Chr. aveau o pastă sfărâmicioasă, care nu permitea perforarea vaselor în scopul reparării lor Fig. I: 1a-1b, castron perforat (sec. V-IV a.Chr.); 2a-2b, vas de provizii perforat; 3, fragment de cană perforat (2, 3, sec. II-III p.Chr.)