In iulie 2019 specialiştii Agenţiei Naţionale Arheologice au continuat cercetările arheologice preventive în cadrul necropolei tumulare de la Giurgiuleşti, în punctul numit de săteni Drumul Mare. Investigaţiile arheologice au fost prilejuite de construcţia drumului de ocolire a localităţilor Slobozia Mare, Cîşliţa-Prut şi Giurgiuleşti, adică a traseului M3. Au fost decapate mantalele a trei movile funerare ridicate în perioade diferite. Doi tumuli au fost ridicaţi deasupra mormintelor ce aparţin culturii Iamnaia şi unul asupra unui mormânt scitic (Fig. 1). În total au fost documentate 14 complexe funerare ce pot fi atribuite comunităţilor de păstori din epoca bronzului, sciţilor şi migratorilor medievali timpurii. Fig. 1. Vedere dinspre est a tumulului sciticStudiul paleoantropologic al resturilor scheletice relevă prezenţa ambelor sexe, atât adulţi (tineri, de vârstă mijlocie şi bătrâni), cât şi sub-adulţi. Gradul de reprezentare a scheletelor variază. Starea de conservare este, în general, precară în cazul materialului preistoric şi satisfăcătoare în cel al scheletelor de vârstă antică şi medievală. Materialul scheletic a suferit o serie de modificări tafonomice, cum ar fi: crăpare, exfoliere, decolorare, pigmentare şi intervenţii ale rozătoarelor. Din punct de vedere tipologic, reprezentanţii culturii Iamnaia prezintă caracteristici proto-europoide gracilizate, iar cei ai culturii scitice, un amestec de trăsături nordoide şi est-europoide. În ceea ce priveşte migratorii medievali, pe fondul unui tip predominant europoid au fost decelate trăsături discrete mongoloide, în special la nivel dentar. Studiul paleopatologic al resturilor scheletice descoperite în anul 2019 în cei trei tumuli de la Giurgiuleşti a relevat o serie de patologii osoase şi dentare, dar şi traumatisme, anomalii, trăsături epigenetice şi indicatori ocupaţionali. Toate aceste date, corelate cu informaţiile arheologice, aduc noi informaţii referitoare la starea de sănătate şi activităţile cotidiene ale acestor comunităţi.