O mare parte din problemele existente la pacienți, circa 70-80%, se rezolvă la nivelul Asistenței Medicale Primare (AMP) și nu necesită spitalizare. În plan mondial, are un impact important atât medico-social cât și financiar, tendința de îmbătrânire a populației și creșterea costurilor pentru îngrijire. AMP are potenţialul de a fi mai utilă și mai cost-eficientă, decât alte tipuri de asistență medicală, în abordarea holistică a pacientului și reducerea poverii bolilor. În acordarea serviciilor moderne de sănătate, se optează pentru îngrijirile centrate pe pacienți; acordarea asistenței sigure și cost-eficiente; consolidarea asistenței medicale primare care asigură asistență medicală continuă prin coordonare, inclusiv cu asistența socială; îmbunătățirea continuă a calității serviciilor bazate pe dovezi și competențe, sporirea satisfacției beneficiarului etc. În acordarea serviciilor integrate în domeniul sănătății mintale medicului de familie și echipei lui le revine un rol important în prevenire, screening, diagnosticare, psihoeducație și tratament în formele ușoare și moderate, suport pentru auto-îngrijiri și supraveghere, inclusiv în colaborare cu angajații Centrelor Comunitare de Sănătate Mintală (CCSM), iar în tulburări severe a detecta și referi prompt către serviciile CCSM. În cadrul supravegherii pacienților cu probleme de sănătate mintală, medicul de familie tratează concomitent și patologiile somatice, rezolvă problemele sociale, inclusiv colaborează cu asistența socială din teritoriu, Administrația Publică Locală (APL), organizații non-guvernamentale, personalul medical din instituții medicale, inclusiv spitalicești etc. Domeniile de bază unde se poate implica medicul de familie și echipa sa, sunt Tulburarea de Spectru Autist (TSA), Tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD), depresia, tulburarea de anxietate, Primul Episod Psihotic (PEP) și schizofenia, addicțiile și demența. În cadrul screening-ului TSA, realizat la vârsta de 18 luni, medicii de familie completează testul CHAT, inclus în Carnetul de dezvoltare a copilului (F112/e) și evaluează riscul, iar în când identifică riscul mediu sau înalt, referă la serviciile din CCSM. Rolul medicului de familie pentru ADHD se reduce la sporirea vigilenței și supraveghere a copiilor cu deficit de atenție și hiperactivi, în vârstă de 5-7 ani, cu implicarea angajaților din grădinițe și părinților, referirea la CCSM pentru evaluare, diagnostic și tratament. Măsurile de intervenție pentru pacienții cu probleme de sănătate mintală la nivelul AMP sunt specificate în trepte, în Protocoalele Clinice Naționale (PCN) pentru depresie, anxietate și schizofrenie, treptele 1 și 2 includ instrumente accesibile și simple pentru screening, acțiuni pentru intervenții de psihoeducație și tratamente farmacologice, criterii pentru referire la CCSM. Astfel, pentru screening-ul depresiei echipa de AMP utilizează 2 întrebări simple ce cuprind: dacă în ultimele 2 săptămâni, pacientul a fost cu dispoziție proastă, deprimat sau lipsit de speranță și dacă a fost deseori deranjat de interesul și plăcerea scăzută de a face ceva. Când medicul de familie identifică prezența unui răspuns afirmativ, recurge la aplicarea chestionarului PHQ-9, evaluând detaliat semnele clinice și apreciind gradul de severitate a depresiei. Pentru screening-ul tulburării de anxietate personalul medical din AMP utilizează la fel 2 întrebări: dacă în ultimele două săptămâni pacientul s-a simțit nervos, anxios, sau la limită și a fost incapabil de a înceta sau de a controla îngrijorările. Dacă este un răspuns afirmativ, ulterior se evaluează întreg spectrul de simptome și se apreciază scorul pentru severitatea anxietății. Realizarea rolului medicului de familie în depistarea timpurie a persoanelor cu risc sporit de consum abuziv sau dependență de substanțe, permite aplicarea intervenţiilor curative, calitative şi micşorarea riscului de îmbolnăviri prin dependenţă. Anamneza narcologică şi examenul clinic se efectuează, în mod respectuos, la toate persoanele suspectate de consumul substanțelor psiho-active, informând în mod deplin necesitatea şi beneficiile examinării, stimulând atractivitatea examinării medicale şi calitatea serviciilor medicale. Un instrument util și frecvent folosit în AMP este chestionarul CAGE, care se aplică pacienților din grupul de risc de addicții. O altă problemă de sănătate mintală asistată de medicul de familie este schizofrenia. În acest caz rolul mediculu ide familie constă în suspectarea, depistarea și referirea la CCSM în baza triadei psihotice, primar consemnată. Atât medicii de familie, cât și asistentele medicale de familie evaluează sistematic persoanele cu risc înalt de dezvoltare a psihozei, realizează educația privind psihoza și schizofrenia, descurajează consumul de droguri pentru persoanele cu risc ultraînalt, colaborează cu membrii familiilor și previn recidivele inclusiv prin monitorizarea sănătății fizice. Un rol primordial le revine specialiștilor din AMP în prevenirea stigmei și descriminării pacienților cu probleme de sănătate mintală. Nu mai puțin important este combaterea fenomenului de autostigmatizare. Este un lucru comun și îndelungat, care trebuie realizat în continuare la toate nivelele de asistență medicală, cu implicarea activă a pacientului, societății, specialiștilor din educație, administrația publică locală, asistența socială, organele de drept etc. Reforma serviciilor de sănătate mintală în Republica Moldova a adus multiple beneficii atât pentru pacienți cât și pentru angajații din Asistența Medicală Primară. Au fost elaborate Protocoale Clinice Naționale și standardizate, în cadrul pilotării au fost instruiți medicii de familie împreună cu asistentele medicale de familie, inclusiv la locul de muncă. Ulterior a fost elaborat curriculum-ul pentru educație medicală continuă a medicilor de familie și a asistentelor medicale de familie. Toate cele relatate, servesc drept temelie pentru implementarea și dezvoltarea serviciilor de sănătate mintală în sectorul de AMP în Republica Moldova.