Alimente de ritual în cadrul obiceiurilor de familie
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
351 8
Ultima descărcare din IBN:
2024-03-19 18:26
SM ISO690:2012
GRĂDINARU, Natalia. Alimente de ritual în cadrul obiceiurilor de familie. In: Studii culturale, Ed. 4, 28 septembrie 2022, Chişinău. Chişinău: Institutul Patrimoniului Cultural; Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, Filiala de Arte „Tudor Arghezi”, 2022, Ediţia 4, p. 51. ISBN 978-9975-84-165-8.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Studii culturale
Ediţia 4, 2022
Simpozionul "Simpozionul naţional de studii culturale :"
4, Chişinău, Moldova, 28 septembrie 2022

Alimente de ritual în cadrul obiceiurilor de familie


Pag. 51-51

Grădinaru Natalia
 
Institutul Patrimoniului Cultural
 
 
Disponibil în IBN: 5 octombrie 2022


Rezumat

Comunicarea abordează subiectul alimentației tradiționale de ritual ca unul dintre elementele importante ale patrimoniului cultural național, or, bucatele rituale și componentele lor, procedeele tehnice de preparare, modul de consumare a bucatelor și normele de comportament în cadrul ritualurilor festive, formează un sistem de valori, legate de istoria și cultura etnica a poporului nostru. Fiecare dintre bucatele de ritual, servite în cadrul obiceiurilor de familie, posedă un anumit limbaj de comunicare a semnificației sacre, specifice alimentului respectiv și necesității de întrebuințare a acestuia într-un anumit spațiu temporal și conceptual. De exemplu, în contextul obiceiurilor de la naștere: turta nedospită din făină de grâu ca dar moașei, colaci de prins cumătri, colaci de închinat cumetrilor, pupăza de închinat moașei; copturi specifice obiceiurilor de nuntă: colacii vorniceilor, colacii nunilor, colacii cuscrilor, jemna miresei, jemnele de la Iertăciune, pupăza miresei etc. Alimentele simbolice esențiale, care nu lipsesc de la nici o festivitate familială, sunt colacii și vinul. Colacul constituie elementul central al fiecărui obicei de familie și simbolizează ofranda/ darul oferit Divinității în schimbul unui destin favorabil sau pentru evitarea influențelor malefice, care își activează forța în timpul pragurilor de trecere (nașterea, căsătoria, înmormântarea) Investirea alimentelor cu valoare rituală și oferirea darurilor alimentare asigură integrarea membrilor familiei în plan social, atenuează momentele critice ce țin de trecerile din ciclul vieții, iar somptuozitatea și abundența bucatelor prezente pe mesele de sărbătoare aveau ca scop de transferare a abundenței și bunăstării către cei supuși trecerii. În istoriografie, și, de asemenea, în opinia interlocutorilor intervievați, se remarcă o enumerare detaliată a bucatelor preparate pentru sărbători, precum și asimilarea unui aliment cu însăși sărbătoarea: „La masa de cumetrie se gătesc 6 feluri de mâncare: răcituri din pasăre sau din carne de porc, sarmale grase și orezoase, pilaf cu bucăți de carne...”.