Cercetările arheologice, efectuate din anii ‘40 ai sec. XX şi până în prezent, au evidenţiat în Podişul Codrilor mai multe aşezări PrecucuteniTripolie A. Şapte dintre ele cu certitudine sunt atribuite fazei Precucuteni III (Bumbăta II, Cărbuna I, II, XI, Chişinău-Valea Morilor, Mileştii MiciVatra Satului, Truşeni). Siturile sunt amplasate pe versanţii lini ai unor văi prin care curge un curs de apă. În cadrul lor au fost atestate locuinţe de suprafaţă, bordeie, gropi menajere şi de cult. Inventarul ceramic cuprinde principalele categorii şi forme caracteristice acestei faze. În cadrul lui au fost semnalate importuri şi infl uenţe provenite din mediul BolgradAldeni (Cărbuna I, Chişinău-Valea Morilor). Plastica antropomorfă este reprezentată de statuete cu sau fără decor incizat, prezente în unele cazuri fragmentate intenţionat în cadrul gropilor de cult (Chişinău-Valea Morilor). Piesele de silex sunt atestate într-un număr mai mic comparativ cu alte aşezări din spaţiul pruto-nistrean, situaţia fi ind cauzată de lipsa materiei prime din abundenţă în această zonă. Din aşezarea Cărbuna I provine cel mai reprezentativ depozit de piese de aramă şi piatră din mediul Precucuteni-Tripolie A, a cărui datare a constituit subiect de dezbatere în istoriografi a de specialitate. În lipsa unor datări radiocarbon a siturilor Precucuteni III din Podişul Codrilor deocamdată este difi cil de stabilit raportul cronologic cu alte situri din arealul precucutenian-tripolian timpuriu sau cu fenomenul apariţiei primelor aşezări încadrate în perioada Cucuteni A1-A2. Cert este că primele reprezintă în mare parte aşezări de la fi nalul aşa-numitului Precucuteni III clasic.