Imaginea de sine între identitate și alienare la adolescenții supuși bullying-ului
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
520 38
Ultima descărcare din IBN:
2024-04-16 10:04
SM ISO690:2012
GHIȚĂ, Maria Georgeta. Imaginea de sine între identitate și alienare la adolescenții supuși bullying-ului. In: Probleme actuale ale ştiinţelor umanistice: Analele științifice ale doctoranzilor și competitorilor, Ed. 19, 1 ianuarie 2021, Chişinău. Chișinău: CEP UPS „I.Creangă”, 2021, Vol.19, Partea 2, pp. 206-215. ISBN 978-9975-46-296-9. ISSN 1857-0267.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Probleme actuale ale ştiinţelor umanistice
Vol.19, Partea 2, 2021
Conferința "Probleme actuale ale ştiinţelor umanistice."
19, Chişinău, Moldova, 1 ianuarie 2021

Imaginea de sine între identitate și alienare la adolescenții supuși bullying-ului


Pag. 206-215

Ghiță Maria Georgeta
 
 
 
Disponibil în IBN: 6 mai 2022


Rezumat

Man perceives and forms a cognitive informational model not only about the objects and phenomena of the external world, he also perceives himself, self-analyzes and self-interprets. Thus, first of all, man perceives himself as a physical reality, as an external appearance, forming a more or less objective image of the physical self. Then it analyzes itself as a psychosocial reality in terms of possibilities, abilities, skills, forming an image of the psychic self. To these appreciations, the individual associates value judgments (beautiful - ugly, capable - incapable). Thus, the self-image implies a “complex mental construct, which is gradually developed during the ontological evolution of the individual, in parallel and in close interaction with the elaboration of the consciousness of the objective world through a long series of processes and operations of comparison, classification, hierarchy, generalization, integration” [5, p. 198].

Omul percepe şi îşi formează un model informaţional cognitiv nu numai despre obiectele şi fenomenele lumii externe, el se percepe şi pe sine însuşi, se autoanalizează şi se autointerpretează. Astfel, în primul rând, omul se percepe ca realitate fizică, ca înfăţişare exterioară, formându-şi o imagine mai mult sau mai puţin obiectivă despre eul fizic. Apoi se autoanalizează ca realitate psihosocială sub aspectul posibilităţilor, capacităţilor, aptitudinilor, formându-şi o imagine despre eul psihic. Acestor aprecieri, individul le asociază judecăţi de valoare (frumos – urât, capabil – incapabil). Aşadar, imaginea de sine implică un „complex construct mintal, care se elaborează treptat în cursul evoluţiei ontologice a individului, în paralel şi în strânsă interacţiune cu elaborarea conştiinţei lumii obiective printr-un lung şir de procese şi operaţii de comparaţie, clasificare, ierarhizare, generalizare, integrare” [5, p.198].

Cuvinte-cheie
quality of self-image, identity, experience of victimization,

calitatea imaginii de sine, identitate, experiența victimizării