În grupa fenomenelor meteo-climatice nefavorabile pentru sectorul agricol, îngheţurile tardive de primăvară ocupă un loc primordial. În a doua parte a primăverii, ele pot căpăta aspect de risc climatic prin faptul că pot surprinde culturile, legumele şi zarzavaturile, pomii fructiferi şi viţa-de-vie (predominant soiurile timpurii) în primele faze de dezvoltare, provocând uneori degerături destul de grave, care pot afecta întreaga recoltă. Au de suferit îndeosebi caişii, piersicii, prunii, vişinii, cireşii, mărul şi nucul. Primăvara pentru culturile agricole un pericol mare îl prezintă îngheţurile, care se semnalează după trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin 10°C în direcţia creşterii ei (16–23 aprilie). Cea mai tardivă dată a îngheţurilor în aer în raioanele de nord şi centrale ale republicii s-a semnalat pe 21-24 mai (a. 1980), iar în sudul republicii pe parcursul perioadei 1-10 mai (a. 1990). Estimarea prejudiciilor cauzate de înghețurile tardive de primăvară asupra sectorului agricol al Republicii Moldova a fost efectuată în baza analizei informației statistice din arhiva Serviciului Hidrometeorologic de Stat (SHS) și a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) pentru perioada de studiu (1997-2018). Înghețurile tardive de primăvară din perioada 1997-2018 au fost intensive și frecvente, cauzând prejudicii seminificative sectorului agricol și populației republicii, constituind 435 mil. lei. Frecvența anuală a înghețurilor menționate cu prejudicii semnificative a variat în perioada menționată de la 0 până la 13 cazuri. Astfel, numărul maximal de înghețuri tardive de primăvară a fost înregistrat în anul 2017, constituind 13 cazuri, după care urmează anii 1999 și 2017 cu câte 5 înghețuri, anul 2016 - 4 înghețuri, anul 2001, 2004, 2007 cu câte 2 înghețuri tardive de primăvară. În anii ceilalți ani înghețurile au lipsit sau munărul de cazuri a fost de unu. După valoarea prejudiciilor cauzate de înghețurile tardive de primăvară asupra sectorului agricol al republicii pe primul loc se plasează anul 2002, când aceste înghețuri în intervalul 3-4 mai au afectat tot teritoriul republicii, cauzând prejudicii în valoare de circa 190 mil. lei. În anul 2017 valoarea prejudiciilor a constituit circa 90 mil. lei, iar în anii 1999 și 2016 valoarea prejudiilor cauzate de înghețurile tardive de primavera au constituit circa 70 mil. lei pentru fiecare an în parte. Manifestarea spațio-temporală a înghețurilor tardive de primăvară cu prejudicii semnificative în perioada de studiu a fost neuniformă și a afectat mai frecvent anumite regiuni din teritoriul Republicii Moldova. Astfel, în profil administrativ-teritorial cele mai afectate raioane de către aceste înghețuri au fost – Ocnița și Briceni după care a urmat Soroca, Ungheni, Rîșcani și mun. Chișinău. Metodele utilizate pentru diminuarea consecințelor și combaterea înghețurilor trebuie să contribuie la reducerea răcirilor radiative, distrugerea stratului de inversiune termică de la sol, omogenizarea temperaturii aerului în stratul microclimatic şi în consecinţă, menţinerea temperaturii aerului şi pe suprafaţa solului mai mare de 0°C. Notă: Lucrarea dată a fost efectuată în cadrul proiectului 20.80009.7007.08, Modelarea spaţio-temporală a factorilor abiotici de mediu pentru estimarea stabilităţii ecologice a peisajelor.