Surse documentare și repere metodologice în cercetarea creației interpretei Veronica Mihai în orchestra „Folclor”
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
386 5
Ultima descărcare din IBN:
2024-01-12 01:45
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
785.1:787/788:78.071.2 (1)
Muzică instrumentală. Muzică simfonică. Gruparea instrumentelor. Muzică pentru ansamblu (274)
SM ISO690:2012
CHISELIŢĂ, Vasile. Surse documentare și repere metodologice în cercetarea creației interpretei Veronica Mihai în orchestra „Folclor”. In: Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare, Ed. 13, 27-28 mai 2021, Chișinău. Chișinău: Institutul Patrimoniului Cultural, 2021, Ediția 13, p. 46. ISBN 978-9975-84-140-5. DOI: https://doi.org/10.5281/zenodo.4906069
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare
Ediția 13, 2021
Conferința "Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare"
13, Chișinău, Moldova, 27-28 mai 2021

Surse documentare și repere metodologice în cercetarea creației interpretei Veronica Mihai în orchestra „Folclor”

DOI:https://doi.org/10.5281/zenodo.4906069
CZU: 785.1:787/788:78.071.2

Pag. 46-46

Chiseliţă Vasile
 
Institutul Patrimoniului Cultural
 
 
Disponibil în IBN: 28 iulie 2021


Rezumat

Veronica Mihai reprezintă generația fondatoare a orchestrei „Folclor”, creată în cadrul Companiei de Televiziune și Radiodifuziune Moldovenești (1967). Angajată pe parcursul a peste 27 de ani (19681995), artista a reușit să înregistreze în fondurile instituției și să valorifice mediatic circa 175 de creații de muzică neo-tradițională, ca formă de readaptare, reinventare, revigorare, revitalizare și recontextualizare a moștenirii folclorice locale etnice și multiculturale din trecut. Parcursul de creație al Veronicăi Mihai acoperă două perioade istorice distincte: epoca sovietică tardivă din cadrul URSS și primii ani ai epocii post-sovietice din Republica Moldova. Contextul istoric, politic și ideologic al perioadelor de referință a influențat semnificativ orientările estetice, specificul tematicii, structura și ierarhia genurilor, speciilor și stilurilor de interpretare a repertoriului. În discursul nostru încercăm să identificăm și să clasificăm sursele principale disponibile la temă (materiale de arhivă, procese verbale, fișe personale, articole de presă, publicații, surse audio și video, partituri, cartoteci), apte a revela cercetătorului semnele și trăsăturile de bază ale artei neo-tradiționale, conceptualizată, realizată și promovată în laboratorul de creație al orchestrei „Folclor”, ca marcă a consensului ideatic cu politicile oficiale, pe de o parte, și cu necesitățile estetice ale publicului larg, pe de alta. Printre instrumentele de lucru folosim metoda analizei social-istorice, analizei critice și comparative a surselor, a clasificării, sistematizării și conceptualizării datelor în baza paradigmelor epistemologice moderne, valorificate în cercetările de antropologie culturală și studii culturale.