Un popor există atât timp cât îşi cunoaşte şi îşi respectă trecutul, limba, tradiţiile. Uitându-şi trecutul, limba şi tradiţiile, un popor dispare chiar dacă fizic reprezentanţii lui mai există. Exemple clare sunt cele peste 100 de popoare din Rusia care au dispărut, reprezentanţii lor formând acest conglomerat de astăzi numit „rosiane”. De aceea este foarte importantă misiunea de a face cunoscute în primul rând tineretului rădăcinile neamului, de a pune în valoare valorile lui. Spaţiul carpatic a fost izvorul uneia dintre cele mai avansate civilizaţii europene – cultura cucuteniană. Scoasă din anonimat de un străin – neamţul Hubert Schmidt - astăzi ea devine tot mai cunoscută şi apreciată în Europa. Drept confirmare a interesului european este şi inaugurarea la 16 septembrie curent, în premieră mondială, la Roma, în Palazzo della Cancelleria, Vatican, a expoziţiei cu genericul „Marea civilizaţie a vechii Europe”, dedicate unei magnifice şi vechi civilizaţii europene, Cucuteni – Trypillia, care va dura până la finele lunii octombrie. Organizatorii acestei importante pentru poporul nostru expoziţii (mai ales acum, în faza reintegrării poporului român în marea familie a popoarelor europene) sunt savanţi din România, Republica Moldova şi Ucraina. În acelaşi context se înscrie a III-a ediţie a Simpozionului Internaţional „Cucuteni 5000 REDIVIVUS: ştiinţe exacte şi mai puţin exacte”, organizat de Universitatea Tehnică a Moldovei, Universitatea „Gh. Asachi”, Iaşi, Academia Tehnică din România şi Forul Democrat al Românilor din Moldova. Aflat la cea de atreia ediţie, Simpozionul a avansat esenţial în plan calitativ. Dacă la prima ediţie au fost prezenţi cca 20 de participanţi din afara Republicii, la cea de-a doua – cca 25 de persoane, atunci la ediţia din anul curent au participat 45 de persoane din afara Republicii. Cel mai reprezentativ a fost Iaşiul, care şi în acest sens rămâne capitala culturală a României. Delegaţia ieşeană, condusă de dr., ing., prof. Lorin Cantemir, doctor honoris causa al Universităţii Tehnice a Moldovei, iniţiatorul acestui Simpozion, a fost reprezentată de Universitatea „Gh. Asachi”, Iaşi, Universitatea „A.I.Cuza”, Complexul Muzeistic de la Palatul Culturii, Centrul de Restaurare şi Conservare Iaşi, întreprinderea de restaurare a vagoanelor RATP, postul „Radio Iaşi” ş.a. A doua delegaţie în plan numeric a fost cea de la Braşov, condusă de dr., ing., prof. Florea Dudiţă, ex-parlamentar în primul parlament al României post-decembriste, ex-ambasador al României în Germania. Braşovul a fost reprezentat de: Universitatea „Transilvania”; Universitatea „George Bariţiu”; Comitetul Român pentru Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii al Academiei Române, Braşov; Clubul Economiştilor Braşoveni; licee. Bacăul a fost reprezentat prin sufletistul şi probasarabeanul până-n măduva oaselor Vasile Puiu, prorector al Universităţii din Bacău, participant şi la ediţia precedentă. Discursurile şi intervenţiile domniei sale s-au axat, în special, pe coarda vibrantă extrem de sensibilă a spiritualităţii româneşti din Basarabia. Clujul a fost reprezentat de Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, prin cunoscutul specialist în creatologie, prof. univ. Cornel Ciupan. Sibiul a fost reprezentat de Asociaţia ASTRA, prin dr. Victor Sofonea. Academia Română a fost reprezentată de directorul Institutului de Cercetări Juridice ,,Andrei Rădulescu” din Bucureşti, dr., prof. Emil Moroianu, fost rector al Universităţii din Târgu Jiu, devenit unul din centrele spirituale româneşti prin creaţia inegalabilă a lui Constantin Brâncuşi. Academia de Ştiinţe a Rusiei a fost reprezentată de ilustrul om de ştiinţă şi patriot basarabean, academicianul Eugeniu Grebenicov, numele căruia îl poartă unul din asteroizii descoperi’i de el. Universitatea din Paris a fost reprezentată de dr., prof. Dan Semenescu, o personalitate multilateral dezvoltată, care prin alocuţiunea şi intervenţiile sale deosebit de interesante a adus un suflu nou Simpozionului. Şi, desigur, nelipsit la toate cele trei ediţii ale Simpozionului a fost unul din simbolurile cucutenilor - primarul de Cucuteni, Mihai Tun (care a fost ales timp de 36 de ani primar al comunei Cucuteni) - o fire extrem de sensibilă la durerile românilor din afara României, cu o inteligenţă înnăscută, un adevărat moş Ion Roată. De menţionat şi reprezentativitatea sporită a Chişinăului în anul curent. Pe lângă Universitatea Tehnică a Moldovei au mai participat cu rapoarte reprezentanţi ai Universităţii de Stat din Moldova, Universităţii Libere Internaţionale din Moldova, Muzeului de Arheologie şi Istorie a Moldovei, Forului Democrat al Românilor din Moldova ş.a. Serviciul bibliotecii Universităţii Tehnice a Moldovei, sub conducerea dnei Zinaida Stratan, a organizat o minunată expoziţie de carte şi alte materiale legate de cultura Cucuteni, creatologie şi istoria tehnicii. Deschiderea Simpozionului a avut loc într-o atmosferă solemnă, cu intonarea imnului academic „Gaudeamus”, în somptuoasa Sală de Festivităţi a Universităţii Tehnice a Moldovei, în prezenţa oaspeţilor, profesorilor şi a studenţilor. Prin cuvintele de salut ţinute de dnii Lorin Cantemir, Petru Movilă - parlamentar român, Nicolae Dabija, Ion Ungureanu – ex-ministru al Culturii şi Cultelor, Eugeniu Grebenicov, Vasile Puiu, Florea Dudiţă, acad. Valeriu Canţer, Emil Moroianu, Mihai Tun s-a adus un omagiu organizatorilor acestui important în plan ştiinţific, cultural şi spiritual Simpozion (expresia raportorilor). Lucrările comunicate în prima zi la Simpozion au fost deosebit de interesante pentru cei aflaţi în sală. Despre acest lucru mărturisesc întrebările şi intervenţiile care urmau din sală, mărturiile ulterioare ale participanţilor. Spre sfârşitul primei zile a avut loc o masă rotundă cu prezentarea unor cărţi importante, ieşite de sub tipar relativ recent: „Noi, geto-dacii, daci”, autor G. Crăciun, şi „Românii din jurul României în imagini”, autor V. Şoimaru, prezentate de Andrei Vartic; „Omul şi asteroidul Grebenicov”, autor D. Păsat, prezentată de Dumitru Păsat, scriitor; „Izgonirea din Eden”, autor I. Ţurcanu, prezentată de Nicolae Dabija; „Pătrăuţii Sucevei – o istorie la timp prezent”, autor Neculae Turtureanu, prezentată de Vasile Puiu; „Între Prut şi mai departe”, autor Dorin Ciucescu, prezentată de Lorin Cantemir; „Incursiuni în labirintul diplomaţiei”, autor Florea Dudiţă, prezentată de Valeriu Dulgheru; „Fenomenul Eufrosiniei Kersnovski”, prezentată de dr., prof. univ. Aurel Marinciuc; „Design poetic”, o culegere de poezii ale unui grup de poeţi amatori de la Universitatea Tehnică a Moldovei, prezentată de artistul plastic Victor Cobzac. În final dl Valeriu Dorogan, prorectorul Universităţii Tehnice a Moldovei, a înmânat directorului Liceului Experimental de Creativitate şi Inventică „Prometeu-Prim”, scriitorului, doctorului în psihologie Aurelian Silvestru, o medalie a Salonului de Invenţii şi Creativitate Tehnică de la Cluj-Napoca acordată pentru promovarea spiritualităţii româneşti. În continuare dl Nicolae Dabija a prezentat minunatul cor de copii al acestui liceu, căruia i s-au înmânat diplome pentru promovarea valorilor naţionale, patriotism şi perpetuarea în timp a spiritualităţii româneşti. Prima zi a culminat cu intonarea minunatelor cântece de unire interpretate de corul acestui liceu, care i-a impresionat până la lacrimi pe mulţi dintre cei prezenţi, în special, pe cei din România. A doua zi a Simpozionului a fost organizată de colegul nostru, dr., conf. univ. Ilie Manole, la Complexul „Milenium”, pe care-l patronează, amenajat într-un frumos stil naţional retro. Comunicările din secţiunea a doua au fost, de asemenea, foarte interesante. După ascultarea unor astfel de comunicări simţi că devii mai bogat sufleteşte. La încheierea lucrărilor Simpozionului dl Manole a organizat un interesant program cultural cu reproducerea unor scene de zdrobire a strugurilor şi producere a mustului. Fiecare participant a avut ocazia să guste din dulceaţa mustului proaspăt obţinut. Ziua a treia – ziua de sâmbătă – a fost rezervată pentru un program cultural în afara Chişinăului. Acesta a început cu vizitarea parcului - muzeu în aer liber al Universităţii Tehnice a Moldovei, conceput şi creat de rectorul Universităţii Tehnice a Moldovei, acad. Ion Bostan. Oaspeţii au fost impresionaţi de sculptura „Omului gânditor” de la Hamangia, de simbolul roţii, al lui Leonardo da Vinci, de cel al focului şi de alte tot atât de interesante, în plan artistic, sculpturi amplasate pe o spirală – simbolul dezvoltării istoriei tehnice. După aceea participanţii la Simpozion s-au deplasat spre Soroca, pentru a vizita unica cetate de pe teritoriul Republicii Moldova din ghirlanda de cetăţi ale lui Ştefan cel Mare de la marginea de est a românismului.