Repertoriul de cântec propriu-zis contemporan din satele transnistrene (în baza propriilor investigații pe teren)
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
690 24
Ultima descărcare din IBN:
2024-04-07 16:20
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
[398.8+78.067.26](478) (1)
Folclor propriu-zis (730)
Muzică (1825)
SM ISO690:2012
DRAGOI, Vasile. Repertoriul de cântec propriu-zis contemporan din satele transnistrene (în baza propriilor investigații pe teren). In: Învățământul artistic – dimensiuni culturale, 15 mai 2020, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: 2020, Vol.1, pp. 75-76. ISBN 978-9975-3311-6-6.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Învățământul artistic – dimensiuni culturale
Vol.1, 2020
Conferința "Învăţământul artistic – dimensiuni culturale"
Chişinău, Moldova, 15 mai 2020

Repertoriul de cântec propriu-zis contemporan din satele transnistrene (în baza propriilor investigații pe teren)

The actual contemporary song repertory from the Transnistria villages (based on the author’s own field investigations)

CZU: [398.8+78.067.26](478)

Pag. 75-76

Dragoi Vasile
 
Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice
 
 
Disponibil în IBN: 14 decembrie 2020


Rezumat

În procesul de elaborare a tezei de doctorat autorul articolului a efectuat o serie întreagă de investigații de teren în mai multe sate din stânga Nistrului, cele mai importante rezultate fiind reflectate în materialul dat. Astfel, au fost înregistrate mai mult de 100 de melodii de cântec propriu-zis, specie a genului liric foarte bine păstrată și cea mai viabilă în această zonă. Printre cei mai importanți colportori ai cântecului popular înregistrați în colecția autorului sunt Liubovi Prodius (n.1932) din Nezavertailovca, raionul Slobozia și Maria Zbârnea din Goeni, raionul Dubăsari (n.1950). De asemenea, au fost înregistrate și melodii din repertoriul ansamblului etnofolcloric Drăgaica din Slobozia, care activează deja de 30 de ani. În articol este prezentată analiza acestui bogat repertoriu colectat, care poate fi grupat conform surselor originare ale acestuia, în mai multe straturi, în special, stratul vechi și stratul nou, contemporan. Din punct de vedere muzical și poetic, ambele straturi prezintă un mare interes pe plan științific. Stratul vechi, prin re-interpretarea contemporană (multe dintre cântecele înregistrate sunt cunoscute de exemplu, după colecțiile de folclor), iar stratul contemporan prezintă un mare interes pentru cercetare, având în vedere atât cântecele preluate din repertoriul cântăreților consacrați de muzică populară din Republica Moldova și din întreg spațiul românesc, cât și cântecele noi create în spațiul nistrean. Tematica poetică cuprinde cele mai diverse teme și motive, de la cele de dragoste, la cele de glumă, de pahar, de război ș.a. Analiza trăsăturilor versificației și a diverselor structuri poetice a melodiilor culese relevă atât păstrarea trăsăturilor esențiale ale versului românesc popular cântat cât și prezența unor elemente datorate evoluției limbajului contemporan. Este interesantă și prezența unor cuvinte dialectale, care necesită explicație într-un glosar.Autorul se oprește și asupra analizei cântecelor la două voci care sunt destul de numeroase, fiind specifice acestei zone de interferență etnică româno-ucraineană. Articolul conține mai multe exemple muzicale.

Cuvinte-cheie
cântec propriu-zis, spațiu folcloric nistrean, repertoriu folcloric contemporan, expediție folclorică