Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
963 15 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-05-07 13:33 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
001.2:008:821.135.1-1.09 (2) |
Știință și cunoștințe în general. Organizarea muncii intelectuale (1405) |
Civilizație. Cultură. Progres (824) |
Literatură romanică balcanică (Literatură română) (2127) |
SM ISO690:2012 HOLBAN, Ion. Interferența științei cu poezia, artele, cultura. Viziune eminesciană. In: Fizica şi Tehnologiile Moderne, 2020, nr. 1-2(69-70), pp. 94-127. ISSN 1810-6498. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Fizica şi Tehnologiile Moderne | ||||||
Numărul 1-2(69-70) / 2020 / ISSN 1810-6498 /ISSNe 2537-6349 | ||||||
|
||||||
CZU: 001.2:008:821.135.1-1.09 | ||||||
Pag. 94-127 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Eminescu utiliza pe larg metodologia de cunoaştere treptată a tainelor naturii, la început a fenomenelor, apoi a legilor de conservare, în cele din urmă a principiilor de simetrie, metodologie formulată explicit de știință în primul pătrar al sec.XX. În căutarea esențelor ultime, poetul și fizicienii s-au aprofundat în cunoaștere până au dat de frumos – de poezie, muzică, arte. În partea adâncă a creaţiei, scopurile ştiinţei, literaturii, muzicii, artelor se suprapun dată fiind tendința instinctivă a omului către infinit. Știinţa nu e singura cale de acces la adevăr. Această misiune o au și poezia, muzica, artele, visele, credința, toate capabile de a arunca punți de idei în necunoscut, spre înţelegerea Lumii. Tabloul realului, văzut prin fereastra ştiinţei și prin cea a creației artistice, e unul mult mai complet, iar prin creaţia tehnologică omul ajunge a fi aproape pe picior de egalitate cu natura. Făgașul esteticii s-a arătat a fi un drum sigur al cunoașterii, al apropierii de esențe. Pentru Eminescu poezia, artele sunt o reflecţie sublimă a realităţii, ele au menirea de a desăvârşi eul cunoscător, a-i lărgi orizonturile cunoașterii, a-l armoniza cu natura, a-l învăța să înţeleagă mesajele ei, a-i trezi fantezia și a-i dezvolta creativitatea, a-i edifica conștiința de sine și a-i da încredere în puterile proprii, a-l înfrăţi cu neantul și a-i da senzaţia mântuirii. Poetul consideră că și activităţile din domeniul literaturii, muzicii, artelor trebuie să se dezvolte pe baze științifice, și că acestea ar trebui să fie studiate mai aprofundat în școală împreună cu științele. Poetul atribuie un rol aparte culturii, care, fiind albina ce adună nectar din florile ştiinţei și ale artelor, este în strânsă legătură cu educaţia: cunoştinţele acumulate nu pot fi moștenite, ele sunt retopite în cultură, prin intermediul căreia sunt asimilate. Viitorul unui popor este în strânsă legătură cu starea culturii sale, intrarea în eternitate se produce prin uşa culturii. Dezvoltarea civilizaţiei o datorăm circulaţiei valorilor spirituale în societate, de la ştiinţă spre cultură şi viceversa. Poetul cercetează cultura în antiteză cu știința, educația, esteticul, eticul, izbutind astfel să încorporeze ştiinţa, literatura, muzica, artele într-o singură entitate. |
||||||
Cuvinte-cheie Eminescu, antiteze: știință – poezie, muzica, arte, cultură – estetică, etică, educaţie, Eminescu, antitheses: science - poetry, music, arts, culture - aesthetics, ethics, education |
||||||
|