Perturbări metabolice şi consecinţe clinice în sindromul metabolic
Închide
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
957 6
Ultima descărcare din IBN:
2023-07-03 06:45
SM ISO690:2012
OCHIŞOR, Viorica, REVENCO, Valeriu, MIHALACHE, Georgeta, DARCIUC, Radu, ABRAŞ, Marcel. Perturbări metabolice şi consecinţe clinice în sindromul metabolic . In: Analele Ştiinţifice ale USMF „N. Testemiţanu”, 2012, nr. 3(13), pp. 13-16. ISSN 1857-1719.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Analele Ştiinţifice ale USMF „N. Testemiţanu”
Numărul 3(13) / 2012 / ISSN 1857-1719

Perturbări metabolice şi consecinţe clinice în sindromul metabolic

Pag. 13-16

Ochişor Viorica, Revenco Valeriu, Mihalache Georgeta, Darciuc Radu, Abraş Marcel
 
Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“
 
Disponibil în IBN: 16 decembrie 2013


Rezumat

Metabolic disturbances and clinical consequences in Metabolic syndrome The metabolic syndrome is known to consist of a cluster of heart disease risk factors, including obesity, insulin resistance, arterial hypertension, dyslipidemia, disturbances of glucidic metabolism and is a predictor of cardiovascular diseases. Several studies have confirmed that arterial hypertension is the most frequent compound of the metabolic syndrome both in women and in men. There are some features of metabolic syndrome in patients with arterial hypertension. We enrolled in our study 119 patients with arterial hypertension, divided in 2 groups: with metabolic syndrome and without it. This study has proved that the metabolic syndrome in patients with arterial hipertension is associated not only with more pronounced changes in glucidic and lipidic metabolism, but also with the increase of the ischaemic heart disease manifestations.

Sindromul metabolic (SM) reprezintă o grupare de mai mulţi factori de risc cardiovascular care includ obezitatea, rezistenţa la insulină, hipertensiunea arterială (HTA), dislipidemia, afectarea metabolismului glucidic, fiind un predictor al bolilor cardiovasculare. Studiile au demonstrat că HTA este cea mai frecventă componentă a SM, atât la bărbaţi, cât şi la femei. În comparaţie cu pacienţii hipertensivi fără SM, cei cu SM pot avea unele particularităţi. A fost efectuat studiul unui lot de 119 pacienţi cu HTA, care au fost divizaţi în două grupuri: cu prezenţa SM şi absenţa acestuia. Rezultatele studiului arată că la pacienţii cu HTA, prezenţa SM se asociază nu numai cu modificări mai pronunţate în metabolismul glucidic şi spectrul lipidic ci şi cu o frecvenţă mai mare a manifestărilor cardiopatiei ischemice.