Scrânciobul pascal – obicei al românilor, în amintirile bătrânilor și în creații literar-artistice (sec. XIX-XXI)
Închide
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
536 10
Ultima descărcare din IBN:
2023-11-07 13:13
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
398.332.12(478)"XIX-XX" (1)
Folclor propriu-zis (720)
SM ISO690:2012
CHIRILĂ, Silvia. Scrânciobul pascal – obicei al românilor, în amintirile bătrânilor și în creații literar-artistice (sec. XIX-XXI). In: Buletin Ştiinţific. Revista de Etnografie, Ştiinţele Naturii şi Muzeologie (Serie Nouă) , 2019, nr. 31(44), pp. 96-111. ISSN 1857-0054.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Buletin Ştiinţific. Revista de Etnografie, Ştiinţele Naturii şi Muzeologie (Serie Nouă)
Numărul 31(44) / 2019 / ISSN 1857-0054

Scrânciobul pascal – obicei al românilor, în amintirile bătrânilor și în creații literar-artistice (sec. XIX-XXI)

The Easter swing – a Romanian tradition reflected in the memories of old people and in the literary-artistic creations (XIX-XXI centuries)

CZU: 398.332.12(478)"XIX-XX"

Pag. 96-111

Chirilă Silvia
 
Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală
 
 
Disponibil în IBN: 13 octombrie 2020


Rezumat

Scrânciobul are mai multe definiții, forme și semnificații legate de existența umană, fiind întâlnit la diferite civilizații. Tradiția scrânciobului pascal a fost practicată în spațiul românesc atât la orașe, cât și la sate. Instalat în centrul localității, pe loc deschis, scrânciobul masiv, din lemn, cu patru sau mai multe leagăne, aduna întreaga comunitate, dar mai ales pe tinerii îndrăgostiți – toți îmbrăcați în port popular. Bătrânii povestesc că, pentru datul în leagăn, se plătea cu ouă roșii/încondeiate sau cu bani. În jurul scrânciobului, muzicanții cântau, iar oamenii se prindeau în hora satului; la oraș, petrecerile fiind completate cu jocuri de noroc, reprezentații teatrale sau alte distracții. Despre cele mai spectaculoase scrâncioburi de Paști cu horă au scris poeți, scriitori, călători străini din secolul XIX până azi (Vasile Alecsandri, Rudolf Șuțu, Dumitru Matcovschi, Lidia Grosu Gonța), iar veselia întregii comunități a fost pictată de numeroși pictori români de pe ambele maluri ale Prutului (Ștefan Luchian, Theodor Aman, Pan Pandele Ioanid, Ion Cârchelan). Deși tradiția scrânciobului de Paști a fost întreruptă de regimul sovietic instalat in Basarabia în anul 1940, astăzi în unele localități aceasta renaște, ceea ce e îmbucurător și de încurajat.

The swing has more definitions, forms and meanings linked with human existence, and it is common for different civilizations. The tradition of Easter swing was practiced in Romanian space, both in towns and in villages. Being installed in the center of locality, in open place, the massive wooden swing, with four or more chairs, attracted the whole community, especially young lovers – all wearing folk dress. Old people remember that they paid Easter eggs or money for swinging. Around the swing, the musicians were playing traditional instruments, while the villagers were dancing the traditional round dance Hora; in towns, the parties were completed with gambles, theatrical performances and other types of fun. Poets, writers, foreign travellers from XIX-XXI century (Vasile Alecsandri, Rudolf Șuțu, Dumitru Matcovschi, Lidia Grosu Gonța) wrote about the most spectacular Easter swings and Hora; and the joy of the community was painted by numerous Romanian artists from both banks of Prut river (Ștefan Luchian, Theodor Aman, Pan Pandele Ioanid, Ion Cârchelan). Even if the tradition of Easter swing was interrupted by the soviet regime installed in Bassarabia in 1940, today, fortunately, this custom revives in some localities, and it deserves to be promoted.

Cuvinte-cheie
scrânciob, hora, spaţiu românesc, port popular, ouă roșii,

swing, Hora (dance in circle), Romanian space, popular clothes, Easter eggs