Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
536 10 |
Ultima descărcare din IBN: 2023-11-07 13:13 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
398.332.12(478)"XIX-XX" (1) |
Folclor propriu-zis (720) |
SM ISO690:2012 CHIRILĂ, Silvia. Scrânciobul pascal – obicei al românilor, în amintirile bătrânilor și în creații literar-artistice (sec. XIX-XXI). In: Buletin Ştiinţific. Revista de Etnografie, Ştiinţele Naturii şi Muzeologie (Serie Nouă) , 2019, nr. 31(44), pp. 96-111. ISSN 1857-0054. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Buletin Ştiinţific. Revista de Etnografie, Ştiinţele Naturii şi Muzeologie (Serie Nouă) | ||||||
Numărul 31(44) / 2019 / ISSN 1857-0054 | ||||||
|
||||||
CZU: 398.332.12(478)"XIX-XX" | ||||||
Pag. 96-111 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Scrânciobul are mai multe definiții, forme și semnificații legate de existența umană, fiind întâlnit la diferite civilizații. Tradiția scrânciobului pascal a fost practicată în spațiul românesc atât la orașe, cât și la sate. Instalat în centrul localității, pe loc deschis, scrânciobul masiv, din lemn, cu patru sau mai multe leagăne, aduna întreaga comunitate, dar mai ales pe tinerii îndrăgostiți – toți îmbrăcați în port popular. Bătrânii povestesc că, pentru datul în leagăn, se plătea cu ouă roșii/încondeiate sau cu bani. În jurul scrânciobului, muzicanții cântau, iar oamenii se prindeau în hora satului; la oraș, petrecerile fiind completate cu jocuri de noroc, reprezentații teatrale sau alte distracții. Despre cele mai spectaculoase scrâncioburi de Paști cu horă au scris poeți, scriitori, călători străini din secolul XIX până azi (Vasile Alecsandri, Rudolf Șuțu, Dumitru Matcovschi, Lidia Grosu Gonța), iar veselia întregii comunități a fost pictată de numeroși pictori români de pe ambele maluri ale Prutului (Ștefan Luchian, Theodor Aman, Pan Pandele Ioanid, Ion Cârchelan). Deși tradiția scrânciobului de Paști a fost întreruptă de regimul sovietic instalat in Basarabia în anul 1940, astăzi în unele localități aceasta renaște, ceea ce e îmbucurător și de încurajat. |
||||||
Cuvinte-cheie scrânciob, hora, spaţiu românesc, port popular, ouă roșii, swing, Hora (dance in circle), Romanian space, popular clothes, Easter eggs |
||||||
|